"Unii parteneri de-ai noştri sunt câteodată părtinitori în criticile lor", a declarat ambasadorul Greciei la Bucureşti, Georgios Poukamissas, într-un interviu acordat REALITATEA.NET la începutul lunii februarie, înainte ca UE să ajungă la un acord privind ajutorul pentru Atena. Diplomatul elen a răspuns astfel criticilor adresate Atenei, care este uneori acuzată că nu face destule eforturi pentru a contracara criza datoriilor.
Interviul ambasadorului Greciei la Bucureşti a venit într-un moment dificil pentru Atena, care negocia cu creditorii privaţi o reducere a datoriei, în vreme ce încearca să ajungă la un acord intern pentru implementarea noilor măsuri de austeritate cerute de partenerii europeni.
Diplomatul elen spune a declarat că austeritatea care i-a fost impusă Greciei de către FMI a adâncit recesiunea. Mai mult, ambasadorul a subliniat că Germania cere Greciei să facă prea multe, într-o perioadă prea scurtă de timp.
"Strategia creşterii fiscalităţii are limite", a declarat reprezentantul Greciei la Bucureşti. Privatizarea? Aceasta "este o altă problemă", a subliniat diplomatul, care a observat că "este dificil acum să privatizezi la preţuri moarte".
REALITATEA.NET: Domnule ambasador, în ce stadiu se află negocierile Greciei cu creditorii privaţi privind reducerea datoriei?
Georgios Poukamissas: Negocierile sunt destul de avansate în acest moment. După cum ştiţi, au fost mai dificile decât ne aşteptam iniţial. Sperăm că până la începutul primei săptămâni a lunii februarie totul să fie în ordine. Dar ştiţi că toate problemele sunt interconectate. Pentru că încheierea acordului cu creditorii privaţi privind reducerea datoriei Greciei este o precondiţie a înţelegerii Greciei cu instituţiile publice - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI. Odată ce ajungem la un acord cu creditorii privaţi şi, apoi, cu creditorii publici, împrumutul de 130 de miliarde de euro va fi aprobat.
Există îngrijorări că Grecia nu va respecta ţintele fiscale. Care credeţi că este principala problemă?
Principala problemă este aceea că tratamentul aplicat Greciei a adâncit recesiunea. Nu îi putem învinui mereu pe greci, pe cei din guvernul grec. Să recunoaştem până la urmă că nu am fost în poziţia de a rezista presiunii aşa-numitelor pieţe financiare şi a spiralei retrogradării creditului din partea agenţiilor de rating. Trebuie spus totuşi că, în decurs de doi ani, am redus deficitul bugetar primar cu nouă puncte procentuale, până la 2% şi sperăm ca înainte de finalul acestui an să fim în poziţia de a avea un surplus bugetar primar.
Măsurile care au fost luate totuşi au agravat recesiunea şi acest lucru reprezintă o problemă. De aceea, în summitul de ieri (luni 30 ianuarie, n.r.), principala ştire a fost dată de propunerile privind Tratatul fiscal compact. Acest pact este important deoarece va aduce o consolidare fiscală în UE şi va adânci guvernanţa economică. Totuşi, acest pact nu va oferi rezultate imediate. Însă, Bursa din Grecia - este doar un indicator, nu spun că este cel mai de încredere - a avut azi (marţi 31 ianuarie, n.r.) o creştere de 2,5%. În ultimele săptămâni a avut o creştere de aproximativ 15%. Acest lucru se datorează parţial faptului că UE merge mai departe şi parţial faptului că investitorii se aşteaptă la veşti bune în ceea ce priveşte negocierile cu creditorii privaţi.
E adevărat că suntem vizaţi de declaraţiile unei părţi a partenerilor noştri europeni, precum germanii, care sunt principalii donatori şi care sunt coloana vertebrală a zonei euro, dar cred că aceste voci, personificate de declaraţii care vin în general din Ministerul Economiei de la Berlin, aceste voci au mai scăzut în intensitate. Asta se datorează unui mod de gândire mai matur în Germania, datorită opoziţiei din Budestag. Unii nu sunt de acord cu măsuri precum supervizarea Greciei. Aş menţiona aici Franţa. Am fost presaţi, dar premierul Luca Papademos le-a arătat progresele pe care le-am obţinut. Şi avem progrese tangibile. Competitivitatea economiei greceşti, bazată pe cifre, în ultimii doi ani, şi-a revenit parţial.
Este Germania prea severă?
Da, este. Înţeleg, înţelegem cu toţii, şi nu ignorăm chestiunile privind echilibrul intern politic din Germania, dar ne cer mai mult decât Grecia, după oricare standarde, ar putea obţine într-un timp foarte scurt. Acestea fiind spuse, evident că sunt lucruri pe care le-am putea îmbunătăţi: competitivitatea. Un factor major al competitivităţii este reducerea salariilor. Dar salariile au fost reduse şi vă dau un exemplu. Există un studiu anual al economiştilor. Mă uitam chiar zilele acestea pe cifre. Când vine vorba despre venitul per capita în Grecia pentru 2008, prognoza a fost de 30.000 dolari. Pentru anul 2012, prognoza este la jumătate - 17.700. Această comparaţie spune multe. Sunt lucruri pe care le putem face, dar spaţiul de manevră este tot mai redus. Impozitarea este mare pentru toată lumea. Oamenii suferă. Acum se iau măsuri pentru a reduce şomajul printre tineri şi de a crea noi locuri de muncă deoarece au realizat că a merge doar pe austeritate fiscală mai degrabă sufocă ecnomia decât să o revitalizeze. Problema cu Grecia nu este aceea că nu am eliminat deficitul bugetar primar. Problema este că, pe măsură ce PIB-ul merge în jos, suntem într-o poziţie din ce în ce mai proastă pentru a ne finanţa datoria. Mulţi cred că mixul de politici ar trebui să fie uşor adaptat.
Este chiar dificil. Nu ştiu ce aşteaptă de la noi acum. Ştiu că problema Greciei nu a umbrit lucrările Consiliului, dar a fost în mintea tuturor.
Propunerea Germaniei privind plasarea Greciei sub o supervizare bugetară a stârnit dezbateri aprinse. Cum priviţi o astfel de perspectivă?
Suntem deja sub o monitorizare destul de strictă. Dar ceea ce au spus germanii i-a înfuriat pe mulţi în Grecia şi în UE, deoarece au mers un pas uriaş prea departe. Doreau să pună în Grecia un comisar pentru a fi un fel de ombudsman pentru toate cheltuielile publice. Chiar dacă această idee ar fi fost acceptată, ar fi fost un eşec.
Există încă probleme în Grecia, dar strategia creşterii fiscalităţii are limite. Combaterea evaziunii fiscale - da, este o soluţie. Închisorile greceşti nu vor fi suficiente pentru a-i primi pe deţinuţii în număr tot mai mare.
Privatizarea este o altă problemă. Este dificil acum să privatizezi la preţuri moarte. Nu suntem gata să vindem tot şi în al doilea rând, chiar dacă am fi gata, veniturile obţinute de stat ar fi minime, nu ar fi de ajuns pentru creditori. De aceea, când vrei să privatizezi, trebuie să fii la un nivel mediu economic, pentru a fi capabil să obţii preţuri bune. În cazul nostru, să zicem că ar fi fost preţurile din 2009.
Cine a provocat de fapt criza în Grecia?
Oamenii din Grecia sunt suspicioşi în general şi mai suspicioşi acum, în timpul crizei. Ei cred că a fost un amestec de neglijenţă, cred că înalţii oficiali nu s-au achitat cum trebuie de sarcinile lor. Cred că ţara ar fi putut să fie văzută ca o ţintă preferată pentru speculatorii financiari, care doreau să câştige prin diferite metode - credit default swaps sau altele asemenea - sume uriaşe de bani. Oamenii îşi amintesc faptul că ţara era într-o situaţie bună până în 2007, inclusiv. Au fost tot timpul slăbiciuni structurale în economia Greciei, dar rata de creştere economică a fost întotdeauna deasupra mediei UE şi tocmai această creştere ne-a permis să ne finanţăm datoria şi să menţinem datoria publică la o proporţie mică din PIB. În 2008, datoria a început să crească, deoarece rata de creştere a economiei a scăzut puţin, dar şi pentru că politica fiscală nu era strictă, dar ţara încă îşi mai putea finanţa datoria la dobânzi puţin mai mari decît cele de care beneficia Germania. Asta a durat până la începutul lui 2009, când problemele au început să fie mai mari şi am spus că trebuie să facem ceva. Şi apoi am avut schimbarea de guvern. Am pierdut timp preţios. Cred că este vorba despre o combinaţie a mai mulţi factori. Apoi, am început să urmăm tratamentul după reţeta FMI.
A fost unul amar?
Un medicament amar. Şi s-a dovedit a fi ineficient. Dacă stai şi te uiţi, observi că acest tratament ne-a adus în recesiune şi a agravat recesiunea, am intrat într-o spirală. Cu toţii ne amintim de şoferii de taxi, care sunt comunicatorii informali din societate. Ei spuneau că vom trece de criză într-un an-doi. Oameni cu venituri mici au fost obligaţi să plătească taxe mai mari, pentru a-i satisface pe creditori. TVA a fost crescut în 2010. Rezultatul: am avut venituri mai mici din colectarea acestei taxe. Ceea ce înseamnă că cineva nu a făcut un calcul pentru a vedea dacă această strategie funcţionează. Nu au fost făcute studii. probabil că au aplicat ceea ce scria în regulamentele lor. Sunt tentat să spun că au venit în Grecia cu propria lor dogmă, fără să încerce să înţeleagă.
Am tot citit prin ziare, am auzit lumea vorbind în jur. Sunt grecii leneşi?
Nu credeţi acest lucru! Gândurile mele merg către cei care au început acest atac insolent împotriva Greciei în urmă cu doi ani. Dar aş prefera să nu comentez, pentru că suntem prieteni şi parteneri în UE. Dar este adevărat că mulţi dintre partenerii noştri sunt invidioşi pe condiţiile noastre climatice, de la Mediterana.
Au fost multe atacuri la adresa Greciei, multe la adresa Germaniei. Cum va afecta această frământare unitatea UE?
Cred că avem nevoie de Germania în UE, deoarece Germania este coloana vertebrală a Zonei Euro, dar nici nu putem vorbi despre UE fără Grecia. Nu ar trebui să învinovăţim Germania, avem nevoie de Germania. Germanii vor înţelege că trebuie să fim mai circumspecţi, mai sinceri şi mai înţeleptţi. Asta, aşa cum am spus, nu înseamnă că Grecia nu va trebui să facă mai multe pentru a-şi rezolva singură problemele.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M