Alegerile pentru CSM vor fi reluate. CSM, între reformă şi ambiţii?

Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că hotărârile Senatului privind validarea listei magistraţilor aleşi în CSM şi cea privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile sunt neconstituţionale, după ce a admis sesizările făcute de PDL, informează NewsIn.

PDL a contestat la Curtea Constituţională a României hotărârea din 22 decembrie 2010 a Senatului, care vizează validarea listei magistraţilor aleşi în Consiliu, precum şi hotărârea din 15 decembrie 2010, prin care au fost aleşi reprezentanţii societăţii civile.  PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi pentru un mandat de şase ani în urma alegerilor din 2004 şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un alt mandat. În acelaşi timp, PDL a contestat validarea lui Victor AListar şi a Corinei Dumitrescu ca reprezentanţi ai societăţii civile.

PDL a susţinut, un argument invocat şi de ANI, că Alistar nu ar fi avut dreptul să candideze pentru CSM deoarece fusese declarat incompatibil pentru o perioadă de trei ani cu o funcţie publică.

"Mie mi se pare că această decizie a CCR va naşte o problemă şi între instituţii. Argumentele PDL fuseseră combătute de CSM. Deci hotărârea CCR contrazice argumente ale CSM", a declarat la Realitatea TV, senatorul PSD Dan Şova.

Plenul Senatului a validat pe 22 decembrie 2010, cu 64 de voturi "pentru" şi 60 "împotrivă", lista membrilor propuşi în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Dintre membrii CSM propuşi spre validare fac parte judecătorii Lidia Bărbulescu, Mircea Aron, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban, Nicolae Horaţius Dumbravă, Adrian Toni Neacşu, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ. De asemenea, din partea procurorilor au fost aleşi George Bălan, Oana Andrea Schmidt-Hăineală şi Dan Nicolae Chiujdea.

Anterior, pe 15 decembrie 2010, plenul Senatului i-a ales pe Corina Dumitrescu şi Victor Alistar pentru a face parte din Consiliul Superior al Magistraturii  ca reprezentanţi din partea societăţii civile.

De altfel, pe 5 ianuarie, cu ocazia prezentării bilanţului activităţii pentru anul 2010 al vechiului Consiliu, preşedintele Traian Băsescu, prezent la şedinţă, le-a sugerat membrilor CSM să amâne alegerea noii conduceri până după decizia Curţii Constituţionale. Şeful statului a avertizat că CSM ar putea fi lipsit de credibilitate, ca urmare a modului cum au avut loc alegerile pentru noul Consiliu.

Pe de altă parte, şi ministrul Justiţiei, membru de drept al CSM, Cătălin Predoiu, a transmis CSM şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) solicitarea de amânare a şedinţei de constituire.

Ulterior, pe 7 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii s-a reunit în şedinţa de constituire, în cadrul căreia judecătorul Horaţius Dumbravă a fost ales preşedinte al CSM, iar procurorul George Bălan vicepreşedinte, pentru un mandat de un an.

Dincolo de jocurile politice sau de controversele dintre Victor Alistar şi ANI, e uşor de constatat ca procedurile de constituire a noului CSM au fost puternic fragilizate de ambiţiile a trei oameni: Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu şi Dan Chiujdea.

Aflaţi la capătul unui mandat de şase ani, ei au insistat să mai obţină încă unul, împotriva art 133 din Constituţie. Legea fundamentală nu prevede posibilitatea unui nou mandat, ceea ce a deschis uşor calea unor contestaţii.

De altfel, e interesant de observat că, încercând să apere noul CSM, Asociaţia Magistraţilor din România s-a văzut nevoită să recurgă doar la argumente privind eventuala incompetenţă a Curţii Constituţionale într-o asemenea speţă şi nu la argumente pe fond.

Consecinţa acestui joc al ambiţiilor este o justiţie care într-un moment extrem de dificil nu are principalul organism care îi poate garanta independenţa şi care ar putea iniţia o serie de reforme necesare.