ALEGERI SPANIA Socialiştii, îngropaţi de criză. "Oamenii votează din disperare"

Conservatorii spanioli au şanse mari de a câştiga o majoritate confortabilă în parlamentul de la Madrid după alegerile legislative de azi, organizate anticipat, cu patru luni înainte de termen, pe fondul unei căderi în sondaje a Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), aflat de şapte ani la guvernare.

Va fi o schimbare importantă în ţara în care locuiesc în jur de un milion de români.

Partidul Popular (PP) condus de Mariano Rajoy, care promite reduceri drastice de cheltuieli, relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă, avea zilele trecute un avans în sondaje de 15%, suficient pentru a obţine controlul asupra legislativului. Viitorul premier ar putea să fie prin urmare Mariano Rahoy, un politician care a trecut pe la ministerele Internelor şi Educaţiei, şi pierdut două runde de alegeri în faţa lui Zapatero.

APELUL LUI MARIANO RAJOY CĂTRE PIEŢE

Socialiştii conduşi în alegeri de Alfredo Perez Rubalcaba, fost ministru al Internelor în guvernul Zapatero, speră totuşi să îi împiedice pe conservatori să obţină majoritatea absolută.

Criza a fost principalul subiect al dezbaterii electorale în Spania. După spargerea bulei imobiliare şi prăbuşirea sectorului construcţiilor în 2007-2009, ţara a intrat în recesiune.

Guvernul socialist al premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero a adoptat un pachet de stimulare a economiei, dar şi dureroase măsuri de austeritate, a implementat reforme ale pieţei muncii dar şi ale sectorului bancar. Rezultatele au întârziat însă să se arate.

În prezent, costurile de împrumut ale Spaniei au crescut aproape de pragul considerat nesustenabil, economia dă semne că se îndreaptă iar spre recesiune şi şomajul se apropie de impresionanta rată de 22%, afectându-i atât pe localnici cât şi pe migranţii români.

Cum au uitat socialiştii de ideologia socialistă

„Cred că oamenii votează mai degrabă împinşi de situaţia disperată în care se află decât pe baza orientării politice”, spune pentru REALITATEA.NET Amanda Figueras, jurnalistă la publicaţia El Mundo.

Ultimii patru ani de mandat ai premierului Zapatero au fost foarte dificili, în condiţiile în care guvernul a eliminat beneficiile pe care chiar el le instituise anterior”, comentează Figueras, ziaristă a departamentului Internaţional la prestigiosul cotidian spaniol.

Un exemplu: autorul financiar oferit de guvern familiilor care tocmai au născut. “În momentul în care a anunţat eliminarea acestui ajutor, susţinerea pentru Zapatero a scăzut”, observă jurnalista.

Zapatero a fost aspru criticat de proprii alegători pentru măsurile luate: îngheţarea pensiilor, reducerea salariilor bugetarilor, implementarea unor reforme limitate pe piaţa muncii, care vor permite concedierea mai simplă a angajaţilor. Prin urmare, i-a întors împotriva sa pe foştii susţinători.

“Majoritatea alegătorilor socialişti vor să pedepsească PSOE, poate pentru că a uitat de ideologia socialistă, poate pentru că guvernul nu s-a descurcat în lupta împotriva crizei. Iniţial, Zapatero asigurase că Spania nu va fi afectată de criză”, îşi aminteşte Figueras.

“Partidul Popular promite că va crea locuri de muncă. Este adevărat că au mai făcut acest lucru înainte, dar este important să ne amintim contextul. Printre altele, ei au beneficiat de creşterea explozivă a sectorului construcţiilor”, spune jurnalista spaniolă.

Sectorul construcţiilor s-a prăbuşit între timp, odată cu spargerea bulei imobiliare. În această cădere au fost antrenate şi băncile fragile ale ţării, care oferiseră ani de zile credite neperformante.

Pentru cine votează “Indignaţii”

Poate că cel mai cunoscut produs al Spaniei anului 2011 este “Los Indignados” – mişcarea tinerilor sătui nu doar de socialişti, dar de întregul sistem politic spaniol care conduce ţara. Protestele anti-sistem au început pe 15 mai şi s-au întins pe mai multe săptămâni, reunind sute de mii de oameni, în special tineri, în 58 de oraşe spaniole.

Ce impact va avea mişcarea asupra alegerilor de azi? Există mai multe variante. În primul rând, trebuie să vedem „creşterea partidelor minoritare din parlament, dar şi să observăm absenteismul la urne”, spune Figueras.

„De asemenea ar trebui să căutăm statisticile cu alegătorii care au votat pentru prima oară. Vor fi foarte interesante”, apreciază jurnalista spaniolă, care anticipează o implicare mai activă în politică a tinerilor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă ţara. Aproape 34 de milioane de alegători s-au înregistrat pentru a vota, cu 800.000 mai mulţi decât la precedentele alegeri legislative.

Eşecul socialiştilor ar mai putea avea un efect: împărţirea alegătorilor de stânga. „O parte importantă a alegătorilor socialişti ar putea merge către UPyD", spune Figueras, cu referire la Uniune, Progres şi Democraţie partidul de centru-stânga pe care Rosa Diez, o fostă lideră importantă a PSOE, l-a fondat împreună cu filosoful Fernando Savater.

Viaţa grea a românilor

Guvernul Zapatero a fost cel care a legalizat situaţia românilor care lucrau în Spania înainte de 2007, şi tot el a liberalizat complet piaţa muncii după aderarea ţării noastre la UE. Alături de Italia, Spania a devenit astfel destinaţia favorită a muncitorilor români.

Pentru mulţi români însă, perioada de bunăstare s-a încheiat. În iulie, guvernul de la Madrid a anunţat că a decis introducerea temporară a permiselor de muncă pentru românii care vor să muncească. Măsura nu i-a vizat pe cei care au aveau deja un loc de muncă.

În vară, Madridul sublinia că dintre românii din Spania - 850.000 potrivit statisticilor oficiale, dar în număr mai mare potrivit estimărilor neoficiale – în jur de 30% nu au un loc de muncă. În octombrie, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) a anunţat că şomajul în rândul românilor din Spania a ajuns la nu mai puţin de 42%.

Au fost migranţii români un subiect de discuţie în dezbaterea electorală? „Eu nu am auzit absolut nimic pe tema asta”, spune Amanda Figueras.

„Nu am auzit nimic foarte profund nici despre Europa. În dezbaterea faţă în faţă, nu au discutat nimic despre viitorul UE, nici despre alte subiecte importante, ecologia spre exemplu”, concluzionează jurnalista publicaţiei El Mundo.

Ce rămâne după Zapatero

Ultimii ani ai celui de-al doilea mandat al lui Zapatero vor fi asociaţi, în istorie, cu problemele economice. Premierul socialist lasă în urmă însă şi o serie de reforme sociale care au îndepărtat ţara de influenţa puternicii Biserici Catolice şi au plasat-o în avangarda liberalismului european.

Legea care permite căsătoria cuplurilor de acelaşi sex sau cea care legalizează întreruperea de sarcină până în luna a 14-a au stârnit la momentul adoptării mânia clerului, a Partidului Popular şi a zeci de mii de opozanţi. Zapatero mergea însă pe un val de popularitate iar majoritatea cetăţenilor i-au aprobat măsurile.

Ce intenţionează să facă în această privinţă Partidul Popular, partener tradiţional al Bisericii?

"Există nişte îngrijorări privind eventuala modificare a legii privind căsătoria între persoanele de acelaşi sex şi a celei privind avortul", dar Rajoy nu s-a pronunţat clar. Nu cred că va fi pe primul loc în agendă. Vor avea foarte multe probleme de rezolvat în economie", crede Amanda Figueras.

Nu este singura direcţie de reformă a premierului socialist. El a susţinut acordarea statutului de autonomie extinsă Cataloniei, după ce locuitorii acestei regiuni au votat într-un referendum în acest sens.

Zapatero a iniţiat şi negocieri de pace cu gruparea separatistă bască ETA, spre nemulţumirea opoziţiei şi a unei importante părţi a populaţiei, care nu a acceptat argumentele premierului cum că guvernul nu va ceda niciun pas în aceste discuţii. Ulterior, gruparea separatistă, slăbită de arestarea liderilor,  şi-a anunţat intenţia de a pune capăt "definitiv" activităţii militare.