Lumânări aprinse la Smolensk / FOTO: flickr.com

Politica a murit momentan la Varşovia, iar campania electorală care va urma în Polonia nu va fi una normală, ci va sta sub semnul tragediei petrecute sâmbătă la Smolensk, unde preşedintele ţării şi numeroase alte personalităţi şi-au pierdut viaţa într-un accident de avion, spun observatorii.

Polonezii au lăsat politica deoparte şi s-au adunat sâmbătă în pieţe publice, în biserici, începându-şi doliul înainte chiar de a fi instituit oficial. Aspectele politice au fost date la o parte.

"Nu se discută politică, polonezii sunt profund marcaţi de cele întâmplate, mai ales oamenii tineri. La Cracovia, mai ales studenţii şi elevii se adună în piaţa veche şi la Wawel, Castelul  Wawel, la catedrala de la Wawel, unde încearcă să comemoreze tragedia, aşa că, aşa cum se întâmplă deseori cu polonezii în astfel de situaţii, polonezii ştiu să se mobilizeze. Deci, practic, astăzi, ascultând destul de mult emisiunile de la diferite posturi de radio, aproape că nu am auzit atât din partea redactorilor, ziariştilor, cât şi din partea celor intervievaţi, nu am auzit absolut nici o trimitere, nici o referire la politică. Politica a murit, momentan", a declarat pentru Radio România Actualităţi Kazimierz Jurczak, fostul consul al Poloniei la Bucureşti, în prezent profesor universitar la Cracovia.

Întrebat cât de profund va fi impactul asupra societăţii poloneze,  Kazimierz Jurczak a spus că nu-şi mai poate imagina, în aceste condiţii, o campanie electorală normală. "Alegerile pentru noul preşedinte, care în loc să se ţină în toamnă vor fi organizate peste două luni jumătate - aşa spune Constituţia - aceste alegeri vor fi cu totul şi cu totul deosebite, ieşite din comun. Nu-mi prea pot imagina că se va ţine o campanie electorală normală, ca să spun aşa. Totul va fi excepţional, deci probabil şi campania electorală va sta sub semnul acestei tragedii, şi atunci s-ar putea ca tragedia de astăzi să inflenţeze în mod pozitiv şi viaţa politică poloneză, care în ultima vreme şi oarecum şi cu participarea preşedintelui Kaczynski, a fost destul de tulbure, destul de neliniştită", a explicat profesorul polonez.

"S-ar putea ca, într-adevăr, ca cele întâmplate să influenţeze în sensul bun, în sensul pozitiv viaţa politică din Polonia", a insistat Kazimierz Jurczak.

Noile alegeri prezidenţiale vor fi în două luni şi jumătate. În două săptămâni trebuie să se anunţe data alegerilor şi apoi urmează încă două luni pentru campanie.

Partidul fostului preşedinte ar urma să anunţe un alt candidat pentru acest scrutin, pentru că Lech Kaczynski vroia să mai candideze pentru un nou mandat, chiar dacă nu era favoritul acestor alegeri. Marea întrebare este cine îl va înlocui.

Bronisław Komorowski, preşedintele Seimului polonez, devenit acum şef interimar al statului, era considerat cu cele mai mari şanse de a câştiga preşedinţia ţării. El candidează din partea partidului liberal Platforma Civică (PO), din rândurile căruia provine actualul premier Donald Tusk. În urmă cu şase ani, PO şi partidul fraţilor Kaczynski reuşeau să înlăture dominaţia stângii foste comuniste de la conducerea ţării.

În avionul preşedintelui se mai afla şi un alt contracandidat al său, candidatul partidului de stânga, potrivit jurnalistei Milada Jedrasik.

Milada Jedrasik, editor la publicaţia poloneză Gazeta Wyborcza, spune că oamenii care s-au adunat sâmbătă în faţa Palatului Prezidenţial se aflau încă în stare de şoc şi nu înţelegeau ce s-a întâmplat de fapt. Cel mai important lucru pe care îl ştiu este că preşedintele şi alţi înalţi oficiali au murit în drumul lor spre comemorarea victimelor de la Katyn, victimele lui Stalin, prizonierii polonezi care au murit în 1940. Oamenii spun că s-a întâmplat din nou, încă o dată în acelaşi loc.