Francezii nu sunt prea interesaţi de cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare, care are loc astăzi. Prezenţa la vot este foarte scăzută până în momentul de faţă. Cei 35 de milioane de alegători, chemaţi astăzi la urme, ar urma să stabilească cine va ocupa cele 467 de mandate rămase disponibile după primul tur de scrutin.

Secţiile de votare din Franţa sunt deschise între opt dimineaţa şi opt seara, ora Parisului. Procesul electoral s-a încheiat deja în teritoriile franceze de peste mări, care votează cu o zi înainte.

Cei 35 de milioane de alegători chemaţi astăzi la urne se vor pronunţa între cei 933 de candidaţi pentru încă 467 de circumscripţii reprezentate în Adunarea Populară de la Paris. 110 scaune de deputat, din care 99 ocupate de dreapta pro-prezidenţială, au fost deja adjudecate după primul tur de scrutin.

Presa de la Paris scrie că singura necunoscută legată de acest scrutin este doar amploarea victoriei dreptei pro-prezidenţiale. Relatând despre ultimele mişcări din tabăra stângii, Liberation titrează "Ultimele lupte ale unei bătălii pierdute" şi estimează că doar o mobilizare de ultimă oră a absenţilor de la scrutinul precedent - aproape 40% din electorat - ar putea salva Partidul Socialist de la un dezastru electoral.

Le Monde scrie că socialiştii, care au mizat până în ultimul moment pe denunţarea proiectului de TVA social promovat de Uniunea pro-Sarkozy, pot, în cel mai bun caz, să-şi consolideze actuala reprezentare legislativă, de 141 de deputaţi.

Le Figaro, cotidian de dreapta, afirmă că UMP speră să obţină peste 400 de voturi la scrutinul de azi şi că preşedintele Sarkozy şi premierul Francois Fillon se gândesc deja la programul post-electoral.

Toate publicaţiile relatează despre posibilitatea ca figuri emblematice ale partidului socialist să nu se regăsească printre câştigătorii alegerilor, ceea ce ar putea declanşa o reformare structurală a partidului lui Ségolène Royal.

Sondajele prevăd că Alianţa de dreapta ca câştiga un număr ridicat de voturi, lucru care va permite preşedintelui să pună în aplicare o serie de măsuri anunţate în timpul campaniei electorale, prin votarea unor legi ce vor modifica profund peisajul economic şi social.