24,03% dintre alegătorii din Republica Moldova s-au prezentat la urne pentru referendumul constituţional până la ora 18.45, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.
Prezenţa la vot pentru ora 18.45 nu include datele de la ambasade şi încă câteva raioane din Republica Moldova. În Chişinău au votat doar 116.000 de alegători până la ora 18:00, adica 19,15%. Cea mai mare prezenţă la urne s-a înregistrat în raioanele Teleneşti - 34,85%, Nisporeni - 31,54%, Orhei - 31,08%, Hânceşti - 30,4, Ialoveni - 29,8% şi Criuleni - 29,52%, Şoldăneşti, Călăraşi - peste 28%, Leova, Ungheni - 25%.
Pentru ca referendumul din Republica Moldova să fie validat, la urne trebuie să se prezinte cel puţin 33% dintre alegători.
Cele 2.035 de secţii de vot deschise pe teritoriul republicii, plus 78 în afara Moldovei, se vor închide la ora 21.00, când sunt aşteptate şi primele rezultate ale unor sondaje efectuate la ieşirea de la urne. În cazuri excepţionale, este permisă prelungirea votului cu încă două ore.
Alegătorii au trebuit astăzi să dea răspuns la o singură întrebare: "Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?". Răspunsurile posibile înscrise pe buletinele de vot sunt "pentru" sau "contra". În cazul în care majoritatea răspunsurilor vor fi pozitive va trebui modificat articolul 78 din Constituţie.
În România, Chişinăul a decis deschiderea a şase secţii de votare - două la Bucureşti, la sediul Ambasadei şi la Consulat, şi restul la Iaşi, Cluj-Napoca, Galaţi şi Timişoara.
Comisia Electorală Centrală a acreditat 156 de observatori internaţionali, doi din partea Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, 15 de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi 63 din partea Comunităţii Statelor Independente (organizaţie ce reuneşte fostele republici sovietice, mai puţin balticii şi Georgia). Concluziile preliminare ale delegaţiei APCE vor fi anunţate într-o conferinţă de presă ce va avea loc luni.
De aproape un an şi jumătate, R. Moldova nu a reuşit să-şi aleagă un preşedinte. Majoritatea observatorilor spun că referendumul de duminică este destinat să pună capăt interminabilei crize politice în care ţara a intrat după protestele din primăvara anului 2009 care au contestat rezultatele alegerilor legislative din 5 aprilie, câştigate de comunişti. Coaliţia de guvernare liberal-democrată (Alianţa pentru Integrare Europeană), formată după alegerile legislative anticipate din iulie 2009, mizează pe acest referendum pentru a ieşi dintr-un impas instituţional, după ce nu a putut să-şi impună candidatul pentru preşedinţie într-un Parlament în care AIE nu deţine suficiente voturi. Pentru alegerea preşedintelui de către Parlament, potrivit Constituţiei în vigoare, este nevoie de 61 din cele 101 voturi posibile. Or, AIE deţinea 53 de mandate, iar comuniştii 48.
Dacă reforma constituţională va fi adoptată la referendumul de duminică, Parlamentul va trebui dizolvat şi vor urma noi alegeri legislative şi prezidenţiale.
Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, pleda pentru o reformă constituţională mai profundă, care să nu se limiteze doar la modificarea articolului 78 din Constituţie ce vizează procedura de alegere a şefului statului. Referendumul de duminică ar urma, în opinia sa, să devină doar un prim pas spre realizarea altor reforme.
Apelul la unitate adresat de Ghimpu intervine în condiţiile în care liderii Alianţei pentru Integrare Europeană văd în mod diferit evoluţia situaţiei politice din Republica Moldova după referendumul constituţional. Demnitarii celor patru partide nu s-au înţeles încă dacă alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale vor avea loc în aceeaşi zi. În timp ce unii lideri, inclusiv premierul Vlad Filat, spun că alegerile parlamentarele şi cele prezidenţialele trebuie să aibă loc concomitent, alţii spun că lucrurile trebuie analizate foarte bine după plebiscit. Mihai Ghimpu se pronunţă asupra unei candidaturi unice din partea AIE, în cazul în care ar fi posibilă organizarea alegerilor prezidenţiale separat de cele parlamentare.
Totuşi, liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vlad Filat, şi liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, par hotărâţi să candideze amândoi la viitoarele alegeri prezidenţiale. Lupu a fost candidatul comun al AIE pentru şefia statului la precedentele două tentative de alegere a preşedintelui de către Parlament.
Opoziţia comunistă condusă de fostul preşedinte Vladimir Voronin boicotează referendumul. Potrivit Info-Prim Neo, în ajunul referendumului constituţional, liderul PCRM, Vladimir Voronin, s-a adresat alegătorilor cu îndemnul să nu să se prezinte la urnele de vot pe 5 septembrie. Într-un apel public la postul naţional de televiziune Moldova 1, liderul comunist a spus că referendumul din 5 septembrie este unul "păcătos" şi reprezintă "o capcană" pentru cetăţenii moldoveni. "Eu vă chem cu toată conştiinţa să nu participaţi la acest referendum. Căutaţi-vă de treabă acasă, căutaţi-vă de familii, pregătiţi-vă de iarnă, iarna o să fie foarte grea şi nu ne trebuie nouă acest referendum", le-a spus Vladimir Voronin alegătorilor.
Vladimir Voronin a mai avertizat că, dacă totuşi referendumul va fi validat, după acesta vor urma alte plebiscite. "Al doilea referendum va fi despre ieşirea Moldovei din CSI, al treilea referendum va fi despre unirea cu ţara-mumă România, pe urmă o să meargă aderarea la NATO, apoi alte prostii care nu vor lăsa nimic din acea ţară pe care prima dată a declarat-o independentă Ştefan cel Mare, din acea ţară a cărei temelii le-a pus Bogdan I Întemeietorul, din acea ţară pe care am început a o construi încă din iunie 1940", a spus Vladimir Voronin.
În urma unor modificări legislative operate de actualul Parlament în iunie, referendumul va fi validat în cazul în care la urne se vor prezenta o treime dintre alegătorii incluşi pe liste (faţă de trei cincimi cum era prevăzut înainte). Şeful statului va putea fi ales prin vot direct dacă majoritatea celor prezenţi la referendum vor dori acest lucru (legislaţia anterioară prevedea că este nevoie de jumătate dintre participanţi).
Foarte probabil populaţia va spune "da" la acest referendum. Nouă din zece alegători vor vota "pentru", au aratat rezultatele unui sondaj dat publicităţii în urmă cu două săptămâni de IMAS Chişinău. Potrivit sondajului, 73% dintre alegătorii R. Moldova susţin că vor participa la referendumul privind modificarea Constituţiei, iar 91% dintre aceştia spun că vor vota "pentru", în timp ce 3% se pronunţă "împotrivă". 6% dintre persoanele care vor merge la vot au spus că nu s-au decis încă.
Un "da" la referendum i-ar pune pe comunişti într-o situaţie dificilă, pentru că vor trebui să decidă dacă iau sau nu parte la alegerile prezidenţiale prin vot direct. Vladimir Voronin, care rămâne totuşi un politician cu o cotă de popularitate de invidiat, nu mai are voie să candideze după ce a deţinut deja două mandate de şef al statului, a decis Curtea Constituţională.
Comisia Electorală Centrală are cinci zile la dispoziţie pentru a centraliza datele referendumului. Rezultatele acestuia urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională în termen de zece zile de la primirea documentelor de la Comisia Electorală Centrală, iar în cazul că Legea supusă referendumului constituţional este adoptată, aceasta devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Din 1990, când a fost instituită funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, legislaţia privind alegerea şefului statului a fost modificată de câteva ori. Iniţial, preşedintele era ales prin vot direct, de către cetăţeni. Din 2000, după o reformă constituţională, Parlamentul desemnează şeful statului.
Funcţia de preşedinte al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti a fost instituită în 1990 de către Sovietul Suprem. Primul şef al statului astfel ales pentru un un mandat de cinci ani a fost Mircea Snegur, în 1990. Un an mai târziu, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa, iar Snegur a fost reales.
La 29 iulie 1994 a fost adoptată o nouă Constituţie, potrivit căreia durata mandatului preşedintelui a fost redusă de la cinci la patru ani. În anul 2000 s-a decis ca şeful statului să fie ales prin vot secret, de către Parlament. Pentru aceasta este nevoie de votul a cel puţin 61 de deputaţi sau a trei cincimi din numărul de legislatori (101).
În urmă cu zece ani, la 5 iulie 2000, Parlamentul Republcii Moldova a adoptat Legea cu privire la modificările şi completările în Constituţia ţării, iniţiind sistemul parlamentar de guvernare. Astfel, s-a pus punct îndelungatei confruntări între Parlament şi Petru Lucinschi, care la acel moment era preşedintele ţării.
Publika TV reaminteşte că, la iniţiativa lui Petru Lucinschi, în 23 mai 1999 avusese loc singurul referendum consultativ din istoria Moldovei. Participanţii la referendum trebuiau să se pronunţe dacă sunt de acord să sprijine modificările Constituţiei în scopul introducerii sistemului prezidenţal de guvernare, care presupunea că preşedintele va fi responsabil pentru formarea şi administarea Guvernului, precum şi pentru rezultatele de guvernare a ţării. Curtea Constituţională a validat rezultatele referendumului, chiar dacă la el au participat doar 57% dintre alegătorii incluşi în liste, deşi legea prevedea participarea a 60%. Mai mult de jumătate dintre ei au votat pentru introducerea sistemului prezidenţial de guvernare.
În istoria Moldovei a mai fost şi o altă consultare populară, care a avut loc la 6 martie 1994. A fost numită "La sfat cu Poporul". La acest referendum, marea majoritate a cetăţenilor au votat pentru păstrarea statalităţii, dar nu pentru unirea cu România. Plebiscitul nu a avut putere legislativă, astfel încât analiştii l-au numit un sondaj sociologic.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M