Procedurile anevoioase, dar şi mentalitatea învechită fac ca viaţa a peste două mii de români care au nevoie de un transplant să fie la răscruce. Pentru că puţini dintre noi sunt dispuşi ca după moarte să li se preleveze organele, listele de aşteptare a celor care au nevoie de un transplat se îngroaşă. În acest timp, legea care ar putea ajuta mii de oameni este şi ea pe lista de aşteptare, dar în Parlament.

În România, prelevarea de organe de la pacienţii în moarte cerebrală se poate face doar cu acordul familiei. Aşa se face că pe lista de aşteptare pentru transplanturi s-au adunat, anul trecut, 2.200 de oameni. În aceste condiţii, nu-i de mirare că bolnavii aşteaptă ani de-a rândul, iar unii nici măcar n-au mai avut norocul să facă transplantul care le-ar fi salvat viaţa. Tocmai pentru a-i ajuta, Agenţia Naţională pentru Transplant a propus simplificarea procedurilor.

De exemplu, fiecare persoană care n-a precizat în timpul vieţii că refuză donarea devine automat, după deces, donatoare de organe. Proiectul legislativ a primit deja avizul senatorilor din comisiile juridică şi pentru drepturile omului, dar zace de mai bine de trei luni pe masa Camerei Deputaţilor.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Transplant, anul trecut au fost realizate aproape 222 de transplanturi de rinichi, 31 de ficat, 2 de pancreas şi 9 de inimă. Din păcate, aproape 70 de români au murit pentru că n-au găsit un donator sau nu le-a venit rândul la transplant.