Agenţia de Transplant, în pericol de desfiinţare

Agenţia Naţională de Transplant (ANT) este în pericol de desfiinţare, după ce personalul s-a redus considerabil, iar în sistemul de stat nu se mai pot face angajări, susţin surse din instituţie.

"Agenţia (de Transplant - n.r.) ar putea să nu mai existe. Am rămas puţini, mai sunt doar patru medici care trebuie să acopere toată ţara, şi dacă unul dintre ei îşi va da demisia, plecăm cu toţii. Nu avem ce să facem, nu se poate lucra în asemenea condiţii", au declarat, pentru REALITATEA.NET, surse din interiorul ANT.

Instituţia nu mai funcţionează la cote maxime, după scandalul cu traficul de ovule de la Clinica Sabyc. Astfel, în  luna iulie 2009, procurorii DIICOT l-au pus sub acuzare pe Victor Zota, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Transplant, în ancheta privind clinica Sabyc. Ministerul Sănătăţii l-a demis pe Zota pentru că a semnat o decizie prin care permitea clinicii Sabyc să desfăşoare activitatea de transplant. Potrivit legii, doar ministerul poate da o astfel de acreditare. Demiterea lui Victor Zota a generat un întreg val de plecări. Mai mult de jumătate din personalul agenţiei şi-a dat demisia.

Patru medici mai lucrează la Agenţia de Transplant

"Situaţia la Agenţia de Transplant a fost şi este în continuare problematică, din cauza blocării posturilor în sistemul bugetar. Acum, lucrăm la avarie cu minimum de personal posibil, dar funcţionăm. Mai sunt patru medici, doi în Capitală şi doi în ţară, şi câteva persoane din personalul administrativ. Până acum aveam o organigramă completă, dar cu această situaţia ne confruntăm din vara trecută, de când a fost scandalul la clinica Sabyc. ANT este acum la limita de supravieţuire", au atenţionat, pentru REALITATEA.NET, alte surse din instituţia statului. Blocarea posturilor în sistemul bugetar este prevăzută Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2009, cu privire la activitatea bugetară şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Aceleaşi surse confirmă pericolul în care este activitatea Agenţiei Naţionale de Transplant.

"Dacă cineva îşi mai dă demisia, o să ne dăm toţi demisia, pentru că suntem la limită cu personalul. Dacă unul singur ajunge la concluzia că trebuie să plece, vom pleca cu toţii. Vom vedea pe parcurs ce va fi. S-a mai pus la un moment dat această problemă, când eram în incapacitate funcţională, să plecăm cu toţii, dar era un dezastru pentru populaţia României şi pentru ţară, la modul general", au confirmat sursele.

Problemele de la ANT au redus cu 70% numărul de transplanturi de ficat

Specialiştii în domeniu spun că dacă ANT nu va mai exista, viaţa multor români ar fi în pericol. În opinia specialistului, problema Agenţiei ar trebui rezolvată de Ministerul Sănătăţii.

"Dacă ANT nu va mai fi, mai puţini oameni vor beneficia de transplant de organe, în condiţiile în care noi şi aşa suntem departe de necesităţile bolnavilor şi ale României. Aşadar, oameni care pot fi salvaţi de la moarte nu vor mai fi salvaţi, din motive organizatorice, în care ministerul (Ministerul Sănătăţii - n.r.) ar trebui să se implice mai mult, după părerea mea", spune prof. univ. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic de la Institutul Fundeni şi, totodată, preşedintele consiliului ştiinţific al Agenţiei de Transplant.

Potrivit specialistului, Ministerul Sănătăţii ar trebui să urmărească decesele de la spitalele din ţară unde se pot face prelevări de organe şi să anunţe ANT care, la rândul său, ia legătura cu membrii familiei persoanei respective, pentru a vedea dacă-şi dau acordul cu privire la prelevare de organe.

"Să ne spună Ministerul Sănătăţii, de ce România are 40 de donatori, şi nu 200? Marea problemă la noi în ţară exact aceasta este - că familia persoanei aflate în moarte cerebrală nu este anunţată şi, deci, rudele persoanei nu-şi pot exprima acordul pentru prelevarea de organe. Un minister responsabil, unde nu poate să facă ceva, nu poate, dar unde poate ar avea obligaţia să facă, şi aici poate, pentru că directorii de la terapie intensivă din cele câteva spitale unde se fac prelevări pot fi convocaţi lunar", explică prof. dr. Irinel Popescu, autorul primul transplant de ficat din România.

În ceea ce priveşte domeniul de care se ocupă prof. Irinel Popescu, acesta spune că, în ultimii ani, numărul de transplanturi de ficat a scăzut şi acest lucru s-a întâmplat de când activitatea ANT s-a redus.

În anul 2008, în România s-au făcut 43 de transplanturi de ficat, în 2009 - 32 şi în acest an, 20.

"Anul trecut, a scăzut numărul exact când au început problemele Agenţiei de Transplant. În primele şase luni ale lui 2009, făsusem 25 de transplanturi, iar în ultima jumătate de an, s-au realizat numai şapte. În Bucureşti, la Spitalul de Urgenţă Floreasca şi la Spitalul de Neurochirurgie Bagdasar-Arseni ar trebui să fie cel mai mare număr de donatori, având în vedere profilul unităţilor medicale, pentru că acolo potenţialul de a selecta donatorii e maxim, iar numărul este zero pe anul acesta, din câte ştiu", a declarat, pentru REALITATEA.NET, prof. Irinel Popescu, preşedintele consiliului ştiinţific al ANT.

'' Fără ANT, am fi cu mâinile tăiate''

Alţi membri din consiliul ştiinţific al ANT recunosc faptul că activitatea instituţiei este una vitală şi sunt optimişti cu privire la viitorul ei.

"Trebuie să facem tot ce e posibil pentru ca ANT să nu se desfiinţeze, că fără ea e ca şi cum ne tăiem mâinile. Fără discuţie, situaţia de acolo este dificilă, însă agenţia nu trebuie să dispară. Şi nu cred că va dispărea", spune mai optimist prof. univ. dr. Andrei Firică, medic la Clinica de Ortopedie şi Traumatologie de la Spitalul Clinic Colentina şi membru în consiliul ştiinţific al ANT.

Statisticile arată că România este codaşa Uniunii Europene la transplanturi, cu 0,5 donatori la un milion de locuitori. Ratele naţionale variază de la 31 de donatori la milionul de locuitori în Portugalia, la 26 în Belgia, 23 în Franţa, 21 în Italia până 0,5 în România.

Cel puţin 12 europeni mor zilnic în aşteptarea unui transplant, arată datele Comisiei de Transplanturi a Consiliului Europei.