Bucureştiul a devenit o capitală a nervilor, a supraaglomeraţiei, a claxoanelor şi a aerului otrăvit. Atât sondajele autohtone, cât şi cele europene, plasează Bucureştiul în rândul celor mai poluate oraşe ale Europei. Bucureştenii inhalează lunar peste 160.000 de tone de substanţe nocive, la care se mai adaugă alte 270 de tone de praf pe kilometru pătrat.

Un raport al organizaţiei de mediu Eco Europa, realizat în urmă cu un an, atrage atenţia asupra valorilor ridicate ale emisiilor cancerigene. În Capitală principalul factor poluator este traficul rutier, care se intensifică de la un an la altul. Dacă în 1990 erau înregistrate în jur de 150.000 de autoturisme, acum pe şosele circulă peste un milion şi jumătate. În aceste condiţii, cele aproximativ două milioane de locuitori ai Bucureştiului inspiră anual peste două milioane de tone de substanţe nocive.

Pe lângă resturile gazoase cancerigene, Bucureştiul se confruntă şi cu o aglomeraţie urbană. Dacă în anii 1930 populaţia oraşului nu depăşea 650.000 de locuitori, în prezent numărul persoanelor care locuiesc în Capitală atinge două milioane. În plus, densitatea populaţiei a urcat până la aproape 9.000 de locuitori pe kilometrul pătrat, dublu faţă de Berlin şi Viena.

Fie că e vorba de lucrări sau de claxoane, Bucureştiul se numără din nou printe capitalele cu o poluare fonică ridicată. Organizaţia de mediu Eco Europa susţine că Bucureştiul se confruntă cu o situaţie gravă, având în vedere că poluarea fonică depăşeşte constant limita admisă.

Nivelul poluării din Bucureşti a crescut şi din cauza distrugerii spaţiilor verzi şi defrişării cordonului de protecţie din jurul Capitalei, lăsând praful să pătrundă în oraş. Această dezgolire a făcut ca incidenţa bolilor de plămâni să crească cu 20%. La fel şi cea a bolilor sângelui, arată Direcţia de Sănătate Publică.