Pregătirile pentru aterizare au început cu 4 ore înainte. Computerele de la bordul navetei au fost configurate pentru intrarea în atmosferă, precum şi sistemul hidraulic. Cu două ore înainte, membrii echipajului s-au îmbrăcat în costumele portocalii speciale pentru trecerea prin atmosferă şi şi-au pus centurile de siguranţă, iar cu jumătate de oră înainte au reintrat în atmosferă.
Aceasta a fost ultima misiune a navetei Discovery, după 27 de ani în care a servit NASA. Ea este cea mai veche din flota Agenţiei Spaţiale americane şi a zburat de cele mai multe ori: 39.
În ultima sa misiune, naveta Discovery a transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) Modulul Permanent Multifuncţional (PMM), care a fost transformat din modulul logistic multifuncţional Leonardo.
PMM va furniza spaţiu extra de depozitare pentru echipa de pe ISS şi va servi drept laborator pentru diverse experimente, precum fizica fluidelor, ştiinţa materialelor, biologie şi biotehnologie.
Ultimul zbor al navetei spaţiale Discovery, misiunea NASA STS-133, a tranportat către ISS şi un experiment românesc, realizat de Dumitru Hasegan de la Institutul de Ştiinte Spaţiale din Bucureşti.. Cresterea şi Supravietuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu (CFA-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi.
Discovery a dus pe ISS şi componente de rezervă extrem de importante, precum şi Express Logistic Carrier 4 către ISS. Express este o platformă exterioară care ţine echipamente foarte mari.
Robonaut 2, sau R2, este primul robot umanoid în spaţiu care a zboară la bordul navetei Discovery şi va deveni un rezident permanent al ISS.
Membrii echipajului sunt comandantul Steve Lindsey, Eric Boe, Alvin Drew, Steve Bowen, Michael Barratt şi Nicole Stott.
Naveta Discovery a zburat pentru prima oară pe 30 august 1984, în misiunea STS-41D. Una din misiunile sale a fost lansarea în spaţiu a telescopului Hubble, în aprilie 1990. După această ultimă misiune, care va dura 11 zile, Discovery va fi zburat în cosmos de 39 de ori, mai mult ca oricare altă navetă.
Discovery a fost denumită după unul din vasele exploratorului britanic James Cook, folosit în călătoriile din 1770 în Pacificul de Sud.
După STS-133 mai sunt programate încă două misiuni, în aprilie şi iulie, înainte ca flota NASA să fie retrasă anul acesta.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M