Unul dintre oficialii BNR a avertizat cu privire la riscul unui nou "boom al creditării" în cazul populației, în timp ce un alt vicepreședinte BNR spune că riscurile cele mai mari vin dinspre firmele mici și mijlocii care iau bani de la bănci.
Nimeni din BNR nu vorbește despre statul care ia bani pe bandă rulantă de la bănci și le asigură acestora un business confortabil, situație care le permite bancherilor să păstreze dobânzi mari la creditele pentru populație și firme.
Datele despre ritmul creditării publicate chiar miercuri, 23 septembrie, de BNR arată cu totul altceva: doar statul se împrumută "în draci" de la bănci, în contul contribuabililor români care plătesc datoria publică, în timp ce creditul dat populației și firmelor stagnează!
Mai precis, creditul neguvernamental, luat de populație și firme (în lei și valută, cumulat), a crescut cu 0,2% în ultimul an, în intervalul august 2014 - august 2015.
"La 31 august 2015, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 0,2 la sută (2,1 la sută în termeni reali) faţă de 31 august 2014, pe seama majorării cu 15,0 la sută a componentei în lei (17,2 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 10,9 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,3 la sută)", se arată în comunicatul BNR.
În schimb, creditul guvernamental își continuă mersul galopant în materie de creditare: creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 7,7 la sută (9,7 la sută în termeni reali) faţă de 31 august 2014. Doar în ultima lună creșterea soldului este de 1,3%.
Creditul guvernamental include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale), în sumă de 9,8 miliarde (soldul la 31 august 2015), precum şi titlurile de natura datoriei emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 7,6 miliarde lei (soldul la 31 august 2015).
În cazul creditelor luate de populație, creșterea cu 27,4% din ultimul an la creditele în lei este compensată de scăderea cu aproape 11% la creditele în valută.
Creditarea firmelor este clar pe minus: creștere de 6,1% în lei, dar scădere de 11,1% în euro.
