Aderarea la UE ajută la eliminarea prejudecăţilor dintre români şi bulgari

Bulgarii au avut aşteptări mari de la aderarea la Uniunea Europeană, dar sosirea în număr mare a românilor în ţara lor nu a fost una dintre ele. Înainte de a adera la UE, la cu aproape doi ani în urmă, bulgarii şi românii erau complet indiferenţi şi neştiutori unii faţă de ceilalţi, deşi ţările lor fuseseră aliate în Pactul de la Varşovia în timpul Războiului Rece şi au o graniţă comună, de-a lungul Dunării, de 470 de kilometri.

Chiar şi pentru locuitorii din Ruse, oraşul din capătul bulgar al singurului pod care leagă cele două ţări, oamenii de cealaltă parte a Dunării puteau la fel de bine să fi fost de pe alt continent. Dacă se gândeau vreodată la români, îi reduceau la nişte "mămăligari", în timp ce românii îi numeau pe bulgari "castraveţari", scrie IHT. Însă la scurt timp după ce cele două ţări au aderat la UE, un val de români în căutare de preţuri mici a invadat nordul Bulgariei. După retragerea acestui val, au rămas o mulţime de relaţii neaşteptate şi durabile. Mulţi dintre locuitorii din Ruse sunt acum stânjeniţi că au fost aşa de înguşti la minte atât de mult timp, potrivit cotidianului.

Înainte de 2007, Ruse era cunoscut pentru gloria sa apusă, declinul demografic şi grămezile de fier vechi rămase de pe urma industriei grele sovietice. Locul unde s-a născut laureatul premiului Nobel Elias Canetti, Ruse s-a îmbogăţit în secolul al XIX-lea din comerţul de pe Dunăre. Centrul oraşului este dominat de clădiri neobaroce şi neo-Rococo, ecou al gloriei habsburgice în centrul Europei. Până la începutul secolului al XX-lea, când a fost eclipsat de Sofia, Ruse a fost capitala economică şi culturală a Bulgariei.

În ultimii doi ani, acest oraş cu 175.000 de locuitori a intrat într-o perioadă de revitalizare vizibilă, alimentată de banii cheltuiţi acolo de români. Cu 22 de milioane de locuitori, faţă de 7,5 milioane câţi are Bulgaria, România are o economie mult mai mare, şi se laudă cu salarii medii de 450 de euro pe lună, faţă de 265 în Bulgaria, cele mai mici din UE.

La Ruse se vor construi şapte mall-uri noi, dintre care cinci sunt deja în construcţie. Cel mai mare, proiectul Grand Plaza în valoare de 100 de milioane de euro şi care ar trebui să fie gata în 2010, va avea o suprafaţă de 90.000 de metri pătraţi. Complexul va cuprinde o arenă de 5.000 de locuri pentru evenimente sportive şi culturale, un hotel de lux cu 115 camere şi suprafeţe de birouri de 11.000 de metri pătraţi.

Iar dacă dificultăţile economice mondiale încep să se facă simţite şi aici, ele nu au diminuat mulţimile de turişti din România şi, până în prezent, nu au afectat construcţia de malluri.

Românii vin în număr mare pentru weekenduri de cumpărături, cumpără proprietăţi şi încep afaceri. Restaurantele din centrul oraşului oferă preparate româneşti, iar cursurile de limbă română sunt la mare căutare, traducătorii deja existenţi nefăcând faţă cererii din ce în ce mai mari.

Sofia este la 300 de kilometri distanţă, în timp ce Bucureştiul este la doar 70 de kilometri, iar Ruse este atras în orbita economică a capitalei României. De când aderarea la UE a eliminat cozile de la frontieră, cei din Ruse folosesc frecvent aeroportul bucureştean, care e mai aproape. Cu traficul din Bucureşti, de multe ori distanţa până la Ruse se parcurge într-un timp mai mic decât ia traversarea capitalei româneşti.

"Se zice că este bine să ştii româneşte pentru că, într-o zi, Ruse va fi un cartier al Bucureştiului", spune Anka Staneva, care este de mulţi ani profesor de română şi traducător. Cei şase elevi de la cursul ei lucrează în medicină şi mulţi din clinicile lor participă la schimburi de experienţă cu instituţiile din Giurgiu, oraşul românesc de cealaltă parte a podului.

"Să vorbeşti româneşte va fi de mare ajutor pe viitor, iar eu privesc înainte", spune Nona Ignatieva, o tânără de 24 de ani care face kinetoterapie la un spa privat.

Mulţi îşi amintesc ce şocaţi au fost în prima zi după aderarea la UE, când Ruse a fost atât de invadat de români curioşi, încât numărul maşinilor cu numere de România de pe străzi era mai mare decât al celor cu plăcuţe de Bulgaria. Primăriile din Ruse şi Giurgiu au organizat călătorii gratuite cu autobuzul între cele două oraşe timp de trei zile. Mulţi oameni care locuiau de-o viaţă în cele două oraşe au trecut podul peste Dunăre pentru prima oară, iar la cozile pentru autobuzele gratuite aşteptau 1.500 de persoane.

"Mi-a făcut o impresie puternică", spune Daniela Nikolaeva, care lucrează la o agenţie de voiaj. A fost prima ei vizită la Giurgiu şi a fost surprinsă cât de îngrijit era oraşul, după ce ani de zile auzise poveşti de groază. Străzile nu erau prăfuite şi fiecare copac din centrul oraşului era tuns şi îngrijit. "Aşa ceva nu vezi la Ruse", spune ea.

În general, traficul dintre cele două ţări ajută la dispariţia stereotipurilor negative dintre cele două naţii, tendinţă foarte prezentă în Balcani, unde ţările au fost mult timp separate de graniţele comuniste şi secole de prejudecăţi.

"Mă aşteptam la ce e mai rău: sărăcie, infracţionalitate, mizerie", spune Sorin Ropotan, un român de 30 de ani, care lucrează ca agent de vânzări la o companie de comunicaţii. "Dar anul trecut am văzut că Ruse este de fapt foarte drăguţ", a spus el, găsind că oraşul este mai curat decât Bucureştiul. "Arhitectura veche este frumoasă. Iar chelnerii sunt foarte profesionişti şi chiar vorbesc româneşte".