ACTA încearcă să protejeze drepturile de autor, dar ar putea, spun criticii, să pună capăt libertăţii de exprimare pe internet / FOTO: earthhopenetwork.net

ACTA, adică Tratatul Comercial împotriva Produselor Contrafăcute, a fost iniţial propus de guvernul nipon. Printre statele semnatare se numără majoritatea ţărilor europene, dar şi Statele Unite ale Americii, Canada, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Coreea de Sud.

Proiectul legislativ propune măsuri comune de luptă împotriva pirateriei şi a comercializării produselor contrafăcute, precum deconectarea utilizatorilor de la Internet, urmată de amendarea lor la abateri viitoare sau chiar de încarcerarea acestora.

ACTA. Ne paşte cenzura? România a semnat un echivalent al legii SOPA


Iniţiatorii proiectului susţin că acesta va contribui la reducerea pierderilor financiare suferite în urma pirateriei. Totuşi, mai mulţi experţi atrag atenţia că legea va permite furnizorilor de Internet să supravegheze toate activităţile utilizatorilor, inclusiv convorbirile private pe e-mail şi messenger. Ei mai spun că tratatul ar putea fi folosit de marile corporaţii pentru controlarea strictă a informaţiilor care pot circula pe Internet.

Printre criticii ACTA se numără şi raportorul european asupra tratatului internaţional. Acesta şi-a dat demisia din funcţie în semn de protest faţă de prevederile draconice ale legii şi faţă de modul lipsit de transparenţă în care a fost redactat tratatul. Nici internauţii nu au rămas indiferenţi. Mii de tineri polonezi au protestat joi faţă de legea aflată în dezbatere.

ACTA va intra în vigoare doar dacă va fi ratificat de Parlamentul European. Proiectul de lege va intra în dezbatere în luna iunie.

Împotriva ACTA a protestat şi controversate comunitate de hackeri Anonymous. Hackerii au spart site-ul Parlamentului european. Într-un mesaj trimis românilor, Anonymous condamnă dur ACTA, care, potrivit hackerilor, ar instaura o "dictatură pe internet"