În a doua întâlnire a celor trei de după referendumul britanic din iunie, preşedintele francez, cancelarul german şi preşedintele Consiliului italian s-au reunit pe Insula Ventotene, în largul oraşului Napoli, pentru a pregăti summitul de la 16 septembrie de la Bratislava, capitala Slovaciei, care deţine în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
Acest viitor summit al Celor 27 are obiectivul să lanseze o serie de proiecte concrete, să asigure şi să unească o Europă traumatizată de terorism, criza refugiaţilor şi plecarea Marii Britanii.
"Mulţi credeau că, după Brexit, Europa s-a terminat. Nu este cazul", a declarat Matteo Renzi într-o conferinţă de presă comună, la bordul Garibaldi, portavionul italian folosit în cadrul Sofia, operaţiunea europeană de supraveghere pe Marea Mediterana.
Angela Merkel şi François Hollande au continuat declaraţiile lui Matteo Renzi, informează News.ro. Cancelarul a subliniat asupra "cerinţei prosperităţii şi securităţii" unei Uniuni pentru care preşedintele francez a cerut o "îndepărtare a incertitudinilor" şi "un impuls suplimentar".
În faţa unor îndoieli, în contextul ascensiunii extremismului de dreapta pe întregul continent, preşedintele francez a reafirmat miza unei perioade "istorice".
"Putem face acest lucru împreună cu Europa sau îl putem face fără ea", a spus el. "Răspunsul meu este clar: trebuie să-l facem împreună cu Europa, în Europa, însă împreună cu o Europă care protejează şi care dă forţă economiilor naţionale sau cărora le asigură schimburi indispensabile".
François Hollande priveşte totodată către alegerile prezidenţiale din 2007 din Franţa. El nu a dorit să comenteze pe tema unei multiplicări a candidaturilor, inclusiv cea a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, însă şeful statului a ţinut să răspundă euroscepticismului întreţinut de către candidata extremei drepte Marine Le Pen.
"Riscul major este dislocarea, fragmentarea, egoismul, replierea", a avertizat el, în contextul riscului unei contagiuni a exemplului britanic.
În cadrul dineului lor de lucru la bordul navei amiral al Marinei militare italiene, cei trei lideri urmau să se concentreze asupra temelor definite în cadrul întâlnirii lor de la Berlin, de pe 27 iunie, validate la scurt timp după aceea în Consiliul European, şi anume securitatea, economia şi tineretul.
La capitolul securitar, corpul european de grăniceri şi pază de coastă, aprobat în urmă cu un an, la care Franţa urmează să contribuie cu 170 de oameni, urmează să fie înfiinţat până la sfârşitul anului.
Într-un context de instabilitate mondială, o reflecţie mai largă cu privire la apărarea europeană este, de asemenea, în curs.
Apărarea europeană se află printre sectoarele vizate de Fondul European pentru Investiţii Strategice, stipulează "Planului Juncker", adoptat în 2015, dotat în prezent cu 315 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani.
François Hollande şi-a reiterat propunerea "prelungirii şi amplificării" acestui plan, care prevede totodată favorizarea în Europa a dezvoltării sectoarelor digital, tehnologiilor şi economiei "verzi".
În ceea ce-i priveşte pe tineri - principalele victime ale şomajului în Europa - Cei 27 prevăd o extindere la colegii, licee sau şcoli de ucenici a Programului Erasmus de schimburi de studiu.
