În consecinţă, decizia cu privire la oportunitatea exploatării resurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţii a ţării, printr-un referendum naţional.
Academia precizează că în practica internaţională se foloseşte, mai ales la exploatarea petrolului dar şi a mineralelor, inclusiv aur, aşa-numitul “contract de împărţire a producţiei” (Production Sharing Agreement), mult mai favorabil statului decât concesionarea preconizată - care aduce doar 2% venituri directe din redevenţe, restul veniturilor fiind indirecte, rezultate din impozite şi taxe. Potrivit acestui tip de contract, după acoperirea cheltuielilor de investiţie şi operare, producţia este împărţită între stat şi investitor (revenind statului până la 80% şi 20 % firmei). În aceste condiţii ar însemna ca o bună parte (negociată) din aurul rezultat să revină direct statului român.
Academia Română consideră că exploatarea aurului din Munţii Apuseni ar putea fi luată în considerare în următoarele condiţii:
1. Dacă exploatarea s-ar face în galerii şi nu în carieră deschisă. Astfel s-ar evita mutilarea mediului, strămutarea populaţiei, distrugerea unei localităţi şi a vestigiilor arheologice etc.
2. Daca relatia dintre stat si investitor s-ar baza pe procedura contractului de împărţire a producţiei şi nu pe concesionare.
3. Dacă în locul tehnologiei bazate pe cianură s-ar folosi o tehnologie fără acest reactiv. Există în prezent şi asemenea tehnologii, încă puţin folosite, dar imperative în cazul unor zone dens populate.
Ministrul Mediului şi Pădurilor a declarat luni că proiectul de la Roşia Montană nu va merge mai departe cât timp certificatul de urbanism este nul.
Ministrul a mai spus că astăzi va organiza o întâlnire, pe această temă, cu organizaţiile neguvernamentale şi intenţionează să facă şi o deplasare în zonă.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M