Proiectul de ordin se referă la aprobarea normelor metodologice privind încadrarea şi activitatea medicului cu competenţe limitate şi se află, de joi, în dezbatere publică.
Conform propunerii ministrului Sănătăţii, medicii cu competenţe limitate vor putea fi încadraţi în unităţi sanitare publice şi private, precum şi în cabinetele medicilor de familie, cu contract individual de muncă pe o perioadă determinată sau nedeterminată, după caz. Aceştia, însă, nu vor avea dreptul de a intra în relaţie contractuală directă cu casele de asigurări de sănătate, nu vor putea fi încadraţi în serviciile de ambulanţă şi nici nu vor avea drept la parafă cu cod.
Medicii cu competenţe limitate îşi vor desfăşura activitatea sub supravegherea unui medic specialist sau primar, nominalizat de managerul unităţii sanitare, respectiv de titularul cabinetului individual de medicină de familie.
Printre activităţile pe care le va putea desfăşura un absolvent cu competenţe limitate, angajat într-o unitate sanitară, se numără: examinarea şi triajul pacienţilor, întocmirea şi completarea fişei de observaţie la internare; informarea pacientului cu privire la particularităţile bolii şi terapia recomandată, respectând indicaţiile medicului supraveghetor; însoţirea pacientului la investigaţiile prescrise şi informarea acestuia asupra procedurilor respective şi necesitatea efectuării acestora; urmărirea evoluţiei pacienţilor aflaţi la tratament; aducerea la cunoştinţa medicului supraveghetor a evoluţiei curente a pacienţilor aflaţi la tratament.
Potrivit ministrului Sănătăţii, 350 absolvenţi de medicină nu au reuşit să promoveze concursul de rezidenţiat de anul trecut, iar în ultimii cinci ani au fost aproximativ 1.000 de tineri în această situaţie.
În prezent, medicul care finalizează cursurile universitare nu poate fi angajat în sistemul sanitar, decât cel mult de către una dintre firmele ce activează în industrie, în vederea promovării produselor medicale.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M