Absenteismul la vot, teme legate de politica internă şi sancţionarea guvernanţilor sunt caracteristicile alegerilor europarlamentare, identificate de doi specialişti germani încă din 1979, în diferite state care s-au confruntat cu primele alegeri pentru Parlamentul European. Rezultatele studiului sunt valabile şi în ziua de azi.

Potrivit documentului, în toate ţările în care s-au desfăşurat astfel de scrutinuri există trei elemente comune.

Alegătorii sunt preocupaţi de temele politice interne ale ţării şi neglijează chestiunile de interes european.

Electoratul tinde să dea un vot de blam partidelor de guvernământ şi să le favorizeze, mai degrabă, pe cele marginale sau de rangul doi.

Participarea la vot e, în general, mult mai mică decât la alegerile parlamentare interne.

Absenteismul a fost caracteristica tuturor alegerile europene. Media participării la votul pentru Parlamentul European a scăzut constant din 1979 până în 2004, de la 66% la 47%. În 2004 s-a înregistrat cea mai mică participare la vot din întreaga istorie a alegerilor europene.

Analiza se potriveşte şi situaţiei din România. Atât societatea civilă, cât şi politicienii sunt destul de sceptici în ceea ce priveşte prezenţa la urne pe 25 noiembrie. N-ar fi o surpriză, pentru că şi la alegerile interne prezenţa la urne a scăzut constant din 1990 până în prezent. Dacă în 1990, la primele alegeri libere, 86% dintre români au venit la vot, la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din mai anul acesta, nici jumătate dintre români n-au mai venit la urne.