Foto: www.adevarul.ro

România a încercat să demonstreze, joi, că Insula Şerpilor nu trebuie luată în considerare atunci când judecătorii Curţii vor decide asupra liniei de delimitare maritimă.

Toate deciziile guvernamentale, ca şi declaraţiile unor oficiali ucraineni, confirmă intenţia Ucrainei de a amenaja artificial formaţiunea Insula Şerpilor cu scopul de a îmbunătăţi poziţia juridică a Ucrainei la CIJ în procesul cu România, a declarat agentul României la Haga, Bogdan Aurescu, în faţa celor 15 judecători CIJ.

Documentele guvernamentale ucrainene vorbesc despre scopul măsurilor ucrainene de amenajare a Insulei Şerpilor în sensul "creării" sau "asigurării" condiţiilor de locuire pe Insula Şerpilor, ceea ce demonstrează că "Ucraina este conştientă de caracteristicile reale ale acestei formaţiuni - o stâncă minusculă care nu poate susţine natural viaţa", se arată într-un comunicat al ministerului de Externe.

Aceste iniţiative de amenajare artificială, a subliniat reprezentantul României, nu fac decât să confirme argumentul că această formaţiune marină nu poate susţine natural viaţa sau activităţi economice proprii. Aurescu a subliniat că toate eforturile Ucrainei de a "asigura" aparenţa de locuire pe Insula Şerpilor au eşuat datorită condiţiilor naturale ale locului. Acest fapt este menţionat chiar într-un audit din anul 2007 al Curţii de Conturi a Ucrainei care analizează modul de cheltuire a fondurilor alocate pentru activităţile de "înfrumuseţare" a Insulei Şerpilor.

Mai mult, actele Ucrainei ar putea fi incluse chiar în categoria abuzului de drept, definit în dreptul internaţional ca exerciţiul de către un stat al unui drept (în cazul de faţă, dreptul la amenajarea teritoriului) într-un scop diferit de cel pentru care dreptul a fost creat, pentru vătămarea altui stat.

Aşa cum prevede jurisprudenţa CIJ, Curtea nu poate lua în considerare acte care au avut loc după data la care disputa dintre părţi s-a cristalizat, cu excepţia cazului în care aceste acte sunt o continuare normală a unor acte anterioare şi dacă nu sunt întreprinse în scopul îmbunătăţirii poziţiei juridice a unei părţi.

Ucraina nu a contestat în niciun fel declaraţia făcută de România la ratificarea Convenţiei privind Dreptul Mării.

Această declaraţie afirmă clar că "insulele nelocuite şi lipsite de viaţă economică proprie nu pot afecta în niciun mod delimitarea spaţiilor care aparţin coastelor principale ale statelor riverane". Faptul că Ucraina nu a contestat această declaraţie anterior procedurilor de la CIJ confirmă statutul juridic de stâncă al formaţiunii.

Amenajarea artificială a formaţiunii Insula Şerpilor a fost începută abia după cristalizarea diferendului dintre România şi Ucraina, primele decizii ale Guvernului de la Kiev în acest sens datând din 1995, a arătat Bogdan Aurescu, Agentul României la CIJ. Or, poziţia României cu privire la faptul că Insula Şerpilor nu poate influenţa delimitarea maritimă, nefiind altceva decât o stâncă nesusceptibilă de locuire umană sau viaţă economică proprie, a fost exprimată cu mult timp înainte.

Alain Pellet, expert internaţional, reprezentant al României la CIJ, pe tema "Insula Şerpilor, a arătat că formaţiunea maritimă Insula Şerpilor nu poate fi considerată punct de bază pe coasta ucraineană, o astfel de situaţie fiind chiar contrară dreptului internaţional al mării, precum şi jurisprudenţei instanţelor internaţionale în materie. Pellet a demonstrat şi caracterul complet arbitrar al metodei invocate de Ucraina în determinarea liniei provizorii de echidistanţă. De altfel, Insula Şerpilor nici nu se numără printre punctele de bază pentru delimitarea maritimă comunicate de Ucraina la ONU conform obligaţiei în acest sens prevăzută de Convenţia ONU privind Dreptul Mării.