Paler: „Daca as striga ajutor nu m-ar auzi nimeni”

Octavian Paler credea in puterea cuvantului si nici macar boala nu l-a putut indeparta de fila de hartie. „Ultimul lui raspuns, din cartea de convorbiri pe care am lucrat-o din noiembrie 2005 si pana saptamana trecuta, are accente premonitorii”, spune criticul Daniel Cristea-Enache. „Adio, domnule Octavian Paler! O sa ne lipsiti foarte, foarte mult”.

„Am fost adus ieri, duminica 22 aprilie, cu Salvarea la Spitalul Municipal, din cauza ca, pe un fond de raceala si in urma unui puseu de tensiune, am facut un edem pulmonar. De ieri, stau intepenit in pat, sub perfuzii si cu masca de oxigen pe fata. (...) Vad cerul prin fereastra rezervei. Nori anemici se taraie pe cerul primaverii. De afara, se aude sirena unei Salvari.
(...) Si e o primavara afara care-mi pare prin lumina ei glorioasa si prin cerul ei usor neurastenic aproape o ironie.