După şapte ani de studiu, testele au arătat că această zonă a planetei are o vechime de 4,28 de miliarde de ani, întrecând recordul anterior de 250 de milioane de ani.
Descoperirea, pe ţărmurile estice ale Golfului Hudson din nordul Quebec, vine cu noi informaţii referitoare la formarea Pământului, informează Daily Mail.
Vârsta estimativă a Pământului este de 4,6 miliarde de ani, însă cea mai mare parte din suprafaţa originală a fost zdrobită şi reciclată prin mişcările gigantelor plăci tectonice.
Oamenii de ştiinţă din America şi Canada au măsurat variaţiile mici din compoziţia elementelor prezente în rocile din Nuvvuagittuq şi au descoperit că cele mai vechi dintre ele erau roci denumite amphibolite false, adică depuneri vulcanice extrem de vechi.
Cele mai vechi roci cunoscute până acum proveneau din zona Acasta Gneiss din Australia şi erau în vârstă de 4,03 miliarde de ani.
Jonathan O'Neil, de la Universitatea McGill din Montreal, alături de Dr Richard Carlson, de la Carnegie Institutionfor Science in Washington DC, au fost liderii acestui studiu, publicat joi în revista Science.
Dr. Carlson a declarat că această descoperire sugerează că continentele s-au format foarte devreme în istoria Pământului, întrucât compoziţia chimică de la Nuvvuagittuq este precum cea a rocilor vulcanice din zonele unde se lovesc plăcile tectonice în ziua de azi.
“Când m-am întors în această vară şi am mers pe acolo ştiind că sunt cele mai vechi roci de pe pământ, am simţit că sunt într-un loc extrem de special”, a declarat O'Neil,.
1 EUR= 4.2817 RON 
Feedback












mai multe comentarii







