Copiii supravieţuitorilor din lagărul de romi din regiunea viticolă Saumur vor să tragă, astfel, un semnal de alarmă privind ceea ce consideră discriminare sponsorizată de un stat vizând una dintre minorităţile cele mai marginalizate şi mai neînţelese din Europa.
Povestea lagărelor de romi din timpul celui de al Doilea Război Mondial reprezintă un episod ruşinos în istoria Franţei şi nu este trecută în manuale: în timpul ocupaţiei naziste, mii de romi, majoritatea cetăţeni francezi, au fost strânşi şi duşi în lagăre de concentrare administrate şi păzite de concetăţenii lor. Ceea ce este mai şocant pentru ţara care se consideră "leagănul drepturilor omului" este că Franţa a ţinut romii închişi până în 1946, la circa doi ani după încheierea ocupaţiei naziste, când la putere era guvernul interimar al lui Charles de Gaulle.
Cel mai mare lagăr, cel de la Montreuil-Bellay, a fost declarat monument istoric abia în luna iulie, la câţiva ani după ce o parte din el a fost dărâmat pentru a construi un sens giratoriu. În prezent, numai închisoarea subterană este intactă încă, iar printre ruinele de la suprafaţă pasc vaci.
Viitorul acestui loc este pus sub semnul întrebării. Un parlamentar a cerut recent restaurarea sa sau construirea unui monument în zonă.
Activistul francez pentru drepturile omului, Milo Delage, lucrează la planurile pentru un monument. Acesta ar urma să fie "simplu, un loc pentru reflecţie". El a avertizat că în prezent Franţa reuneşte din nou condiţiile dinainte de război, inclusiv rasismul şi discriminarea.
Marţi, comisarul european pe justiţie, Viviane Reding, a ameninţat Franţa cu procedura de infringement din cauza politicii sale faţă de romi, dar comisarul a fost criticat de Franţa şi Germania, după ce a părut să compară expulzările cu deportările din Al Doilea Război Mondial.
Aproape 9.000 de romi români şi bulgari au fost expulzaţi din Franţa anul acesta şi aproape 10.000 în 2009, potrivit datelor anunţate de Guvernul de la Paris.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M