Deşi este pur speculativ, există o atracţie către ipoteza universurilor multiple, un scenariu cunoscut sub numele de multivers, unde orice este posibil, dar dacă un universe paralel este posibil, asta nu înseamnă că viaţa poate exista acolo.
Oamenii de ştiinţă de la MIT, nemulţumiţi cu căutarea de viaţă în proriul nostru cosmos, au încercat să demonstreze că universurile alternative ar putea găzdiu viaţa, chiar dacă ar diferi în mod fundamental de universul nostru.
Profesorul Robert Jaffe şi echipa sa de la MIT şi-au publicat studiul în jurnalul Scientific American, după ce au ajuns la o concluzie surprinzătoare. Prin modificarea masei particulelor fundamentale care alcătuiesc universul, Jaffe a arătat că dacă caracteristicile elementelor s-ar schimba, chimia organică ar fi posibilă în continuare.
În multivers, natura are la dispoziţie o infinitate de încercări, de fiecare dată cu legi fizice care diferă puţin sau fundamental, a mai spus Jaffe, potrivit discovery.com. Concentrându-se doar asupra formelor de viaţă pe bază de carbon, oamenii de ştiinţă de la MIT au încercat diverse scenarii prin modificare maselor particulelor care alcătuiesc protonii şi neutronii. Aceste particule numite quarkuri vin în şase variaţii, dar Jaffe s-a uitat la cei mai comuni: sus, jos şi cel ciudat (strange).
Imediat după Big Bang, condiţiile au fost potrivite pentru apariţia materiei, în aşa fel încât au apărut galaxiile, stelele şi planetele pe care le vedem astăzi. Dar dacă ceva ar fi fost diferit? Dacă una dintre forţe ar fi fost prea slabă pentru a face o diferenţă în supa primordială de acum 13 miliarde de ani? Dacă primele particule formate, quarkurile, ar fi avut o masă diferite de cea pe care o măsurăm astăzi? Viaţa în aceste situaţii nu ar fi apărut pentru că nu ar fi existat elemente stabile. Aceast nou studiu a examinat modificarea toturor quarkurilor, nu doar a unui dintre ei, aşa cum s-a făcut până acum.
În univsersul nostru, quarkul jos este de două ori mai greu decât quarkul sus, rezultând în neutroni care sunt cu 0,1% mai grei decât protonii. Cercetătorii MIT au realizat modele ale unor universuri în care quarkul jos era mai uşor decât quarkul sus, iar protonii erau cu un procent mai grei decât neutronii. În acest scenariu, hidrogenul nu ar mai fi stabil, dar isotopi mai grei ca deuteriului şi tritiumul ar fi stabili. Un alt izotop al carbonului, carbon 14, ar fi şi el stabil, la fel ca o variaţie a exigenului. Reacţiile necesare vieţii ar fi posibile, se spune în materialul de la MIT.
Deşi particulele fundamentale ar fi complet diferite, chimia organică ar fi posibilă, cel puţin în acest caz.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M