Băncile de ţesut şi celule umane din România trebuie să se alinieze standardelor europene. Potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Sănătăţii, condiţiile de prelevare, stocare sau de transport a acestora vor trebui să fie mult mai stricte decât în prezent. Pentru a fi acreditate, băncile de ţesut şi celule care funcţionează acum în România vor trebui să facă în primul rând investiţii în aparatură, care costă sute de mii de euro.

"Aceste bănci vor trebui să aibă o persoană competentă care să răspundă de calitatea ţesutului pe care îl utilizează, dar şi aparate speciale, cu filtre de purificare a aerului, care acum se află doar în străinătate", a declarat Victor Zotta, preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant.

Fiecare ţesut sau celulă - piele, os, tendon, cornee, ovule sau spermatozoizi - vor avea un cod unic şi se va şti exact cine este donatorul şi cine, receptorul. Până la transplantarea lor, ţesuturile sau celule vor fi depozitate în containere speciale, cu pereţi dubli, sterile în interior şi extrem de rezistente la şocuri.

De asemenea, în caz de reacţii adverse, fiecare bancă sau unitate unde se fac transplanturi va avea un sistem de alertă conectat la toate celelalte bănci sau spitale acreditate din Europa. Toate aceste măsuri se vor lua, potrivit proiectului de ordin al Ministerului Sănătăţii, pentru ca România să intre în circuitul ţărilor care schimbă în condiţii de maximă securitate ţesuturi ori celule, aşa încât tratamentul pacienţilor să fie mult mai repede pus la punct.

Termenul limită de aliniere a legislaţiei româneşti cu cea europeană este luna iunie, anul viitor.