Efectul de seră - Foto: weather.gov.hk

În unele cazuri, planurile sunt mult mai slabe decât cele exprimate înainte de conferinţă-

Yvo de Boer, comisarul ONU pentru mediu, a declarat că promisiunile vor fortifica acţiunile ONU, însă grupurile de protecţia mediului spun că nu sunt suficiente.

Angajamentele au fost făcute atât de ţări dezvoltate cât şi de cele în curs de dezvoltare, care împreună strâng aproape trei sferturi din emisiile din lume rezultate din uzul energiei.

Dar puţine dintre ţările mice, mai vulnerabile, şi-au trimis promisiunile.

"Trebuie mai multă ambiţie pentru a ne puta lupta cu schimbările climatice. Aceste angajamente sunt semnale clare ale dorinţei de a duce negocierile către un final plin de succes", a declarat Yvo de Boer.

Cele 55 de ţări care îşi trimit angajamentele sunt statele europene, SUA, Japonia precum şi Brazilia, China, India şi Africa de Sud, arhitecţii acordului de la Copenhaga.

Cele mai multe dintre ele prezintă aceleaşi promisiuni făcute înaintea summitului din Decembrie, însă altele sunt mai slabe.

SUA, de exemplu, promitea o tăiere de 17% a nivelului de gaze cu efect de seră, faţă de cel din 2005, până în 2020 (echivalentul a 3% faţă de nivelul din 1990). Dar angajamentul actual prevede o tăiere până la 17%, ceea ce poate însemna multe.

Şi Uniunea Europeană slăbeşte ţinta: de la 30% cât promitea la început, acum face un angajament pentru doar 20% reducere a gazelor cu efect de seră.

Noua Zeelandă promite însă...nicio reducere, în lipsa unui acord global, iar India s-a retras de la un angajament ferm.