Foto: NewsIn

În schimb, 159 de parlamentari (32%) au avut o activitate bună sau deosebită, conform criteriilor studiului "Parlamentarii la raport". Restul senatorilor şi deputaţilor au înregistrat o activitate medie. 

Totuşi, nu se poate concluziona că parlamentarii vreunui partid au fost mai harnici decât alţii. "Nu se poate spune că, per ansamblu, parlamentarii unui partid au fost mai eficienţi decât parlamentarii altui partid. Eficienţa şi buna credinţă în desfăşurarea activităţii au ţinut de pregătirea, caracterul şi atitudinea persoanei, indiferent de provenienţa politică", susţine raportul.

Regiunile Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş au fost reprezentate în legislatura 2004-2008 de parlamentari cu o activitate în medie mai bună decât cea a parlamentarilor reprezentând Muntenia, Moldova şi Oltenia. Circumscripţiile cel mai bine reprezentate au fost Arad, Satu-Mare, Alba, Timiş, Mureş, Caraş–Severin şi Botoşani. La polul opus, cu o slabă reprezentare, au fost Mehedinţi, Dâmboviţa, Ilfov, Olt, Ialomiţa şi Teleorman.

Totuşi, parlamentarii sunt de părere că activitatea lor nu este bine reflectată de mass-media şi de societatea civilă.

"Toţi parlamentarii au primit din partea Institutului QVORUM, în urmă cu două luni, o solicitarea de a prezenta raportul de activitate pe cei 4 ani. Doar 20% dintre parlamentari au dat curs invitaţiei de a-şi transparentiza activitatea",  a declarat directorul Institutului QVORUM, Doru Franţescu, pentru REALITATEA.NET. El consideră că analizele cantitative făcute până acum nu sunt suficiente pentru a reflecta activitatea parlamentarilor şi încurajează toţi partenerii sociali să facă astfel de analize, pentru a stimula democraţia participativă.