Una dintre obligaţiile României europene este să alinieze la standardele vecinilor din vest gropile de gunoi. Înlocuirea munţilor de resturi menajere, care adesea iau foc, cu gropi ecologice pare, însă, o misiune imposibilă.

În Bistriţa, mii de tone de deşeuri au umplut cele două gropi de gunoi ale oraşului.

Una din groapile de gunoi se întinde pe o suprafaţă de 1 hectar şi jumătate. Înălţimea gunoaielor depăşeşte câţiva metri. Autorităţile vor închide această groapă pentru că se află mult prea aproape de albia râului Bistriţa, spre disperarea oamenilor care trăiesc din reziduurile aruncate de bistriţeni.

Şi cea de-a doua groapă de gunoi trebuie să fie închisă, pentru că încalcă normele europene în privinţa protecţiei mediului.

A doua groapă de gunoi din Bistriţa este supraetajată. Înălţimea gunoaielor depăşeşte 20 de metri, iar la 15 metri adâncime există pungi de biogaz care se autoaprind.

Cât despre selecţia resturilor menajere, aceasta nu se face nici pe departe ca la vecinii din vest. Autorităţile au încercat să facă o selecţie a deşeurilor, însă nu la colectare, ci după ce au ajuns în groapa de gunoi.

Munţii de resturi menajere trebuie să fie înlocuiţi cu o groapă ecologică. Autorităţile locale au primit în toamnă aprobarea pentru finanţarea din fonduri europene.

"Avem accesat un program ISPA, a cărui valoare este de 22-25 de milioane de euro. S-au făcut paşi importanţi, studiul de fezabilitate", a declarat Ionel Tompa, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud.

Până când groapa ecologică va fi construită, bistriţenii nu mai pot arunca gunoaiele la voia întâmplării.

"Se va încerca depozitarea între cele 2 rampe, pe o suprafaţă de peste un hectar. În cazul în care se depozitează pe rampa închisă, amenda este de până la 100.000 de lei", a declarat Graţian Morariu, comisar şef Garda de Mediu Bistriţa Năsăud.

Construcţia gropii ecologice va începe în primăvară şi se va termina abia la sfârşitul anului 2008.