30.000 de români au scandat în Piaţa Victoriei: "Ne ciuruiţi cu 25%, vă decapităm 100%!"

«

Mii de români strigă în Piaţa Victoriei ''Jos Guvernul'' / FOTO: Adrian Holerga - REALITATEA.NET

Imaginea 1/3

»

Zeci de mii de oameni s-au strâns în Piaţa Victoriei, miercuri, nemulţumiţi de măsurile de austeritate date de Guvern. Potrivit Jandarmeriei, la miting au participat 30.000 de persoane. Sindicaliştii se laudă însă cu 50.000.

Oamenii prezenţi în Piaţa Victoriei au scandat:  "Ne ciuruiţi cu 25%/Vă decapităm 100%", "Ne-aţi promis lapte şi miere şi ne-aţi dat concediere!", "Stop politicii criminale!". Unii sindicalişti au adus cu ei şi portretul lui Nicolae Ceauşescu.  Protestatarii au amplasat în piaţă două mese, "masa săracului" şi "masa bogatului". Pe "masa săracului" au pus cartofi şi covrigi, în timp ce pe masa bogatului au pus şampanie, pepene şi cozonac.

"Sindicatele cer respectarea legilor în vigoare, atât", a precizat liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.

Sindicaliştii din ţară au plecat încă de marţi noapte spre Capitală pentru a participa la mitingul de amploare care a avut loc miercuri în Bucureşti. Ei au venit în Capitală cu aproximativ 400 de autocare.

Protestul s-a încheiat în jurul orei 13.30.

Reprezentanţii sindicatelor nu sunt de acord cu reducerea tuturor salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, precum şi cu modificarea Codului Muncii, măsuri cuprinse în scrisoarea de intenţie pe care guvernul vrea să o trimită FMI. Mitingul a avut motto-ul "Sentinţa LOR: să trăiţi dacă puteţi", după cum au anunţat cele cinci confederaţii organizatoare - CNSLR Frăţia, Meridian, Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România.

La miting au participat sindicalişti de la CFR şi de la Metrorex, dar şi membri Agrostar. Au venit miercuri la Bucureşti pentru a protesta şi minerii din Valea Jiului. Aceştia sunt nemultumiţi de măsurile anunţate de Guvern, adică tăierea de 25% din salarii şi 15% din pensii.

Şi Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind se solidarizează a participat la acţiunile de protest. Liderii MediaSind consideră că sacrificarea drepturilor membrilor de sindicat reprezintă o măsură ilegală, ce încalcă Constituţia României, Codul Muncii, Contractele colective de muncă şi celelalte norme interne şi internaţionale din domeniul raporturilor de muncă. Astfel, Federaţia Română a Jurnaliştilor a solicitat celor peste 9.000 de membri afiliaţi să participe la acţiunile de protest demarate împotriva Guvernului României.

Aproape 2.000 de jandarmi şi poliţişti au fost mobilizaţi miercuri pentru miting

Peste 1.200 de jandarmi şi aproape 700 de poliţişti au asigurat, miercuri măsurile de securitate pe timpul desfăşurării mitingului sindical din Capitală.

Poliţia Capitalei a mobilizat 673 de poliţişti, dintre care 283 de siguranţă publică şi investigaţii criminale, 30 de lucrători ai Serviciului de Poliţie Metrou, 30 de lucrători ai Serviciului Special de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă şi 330 de lucrători de poliţie rutieră.

Oprescu le-a cerut bucureştenilor să îşi mute maşinile parcate în Piaţa Victoriei

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu a făcut un apel la bucureştenii care au maşinile staţionate în parcările amenajate în Piaţa Victoriei, să mute autoturismele pentru a se evita eventualele incidente neplăcute.

Parcările cu plată din zona Pieţei Victoriei au fost închise miercuri, 19.05.2010 pe durata întregii zile.

De asemenea Sorin Oprescu a făcut apel şi la proprietarii de autoturisme care locuiesc pe străzile adiacente Pieţei Victoriei să nu staţioneze în zonă, pe cât posibil, după ora 7.30 dimineaţa.

Edilul şef al Capitalei  le-a recomandat conducerilor unităţilor de învăţământ aflate în zona Pieţei Victoriei să îşi adapteze programul conform manifestărilor anunţate.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu a făcut luni, un apel către bucureşteni, ca miercuri, în ziua mitingului, să folosească, pe cât posibil, mijloacele de transport în comun, pentru a evita blocajele de trafic.

Numărul autoturismelor RATB a fost suplimentat cu 10%

Regia Autonomă de Transport Bucureşti a suplimentat parcul circulant pe liniile de transport cu aproximativ 10%, miercuri, în ziua mitingului organizat în Piaţa Victoriei. De asemenea au fost modificate traseele mijloacelor de transport în comun 122, 300, 381 şi 783 din zona Piaţa Victoriei.

Mai multe bulevarde şi străzi au fost blocate total

Din cauza mitingului, traficul rutier a fost restricţionat între orele 8.00 şi 16.00 în mai multe zone: pe Şoseaua Kiseleff (între Piaţa Arcului de Triumf şi Piaţa Victoriei), în Piaţa Victoriei, cu asigurarea a două benzi de circulaţie pe sens (dinspre Bd. Aviatorilor către Bd. Lascăr Catargiu şi Calea Victoriei şi dinspre Bd. Lascăr Catargiu şi Bd. Iancu de Hunedoara către Bd. Aviatorilor), pe Bd. Poligrafiei şi Str. Jiului (pe ambele sensuri, pe banda I de circulaţie) şi pe Bd. Aviatorilor (între Piaţa Aviatorilor şi Bd. Mircea Eliade, pe ambele sensuri, pe banda I de circulaţie).

Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei a recomandat şoferilor să folosească rutele ocolitoare. Astfel, pentru cei care circulă dinspre zona de nord, au fost recomandate traseele:

• Piaţa Presei Libere - Piaţa Arcului de Triumf - Bd. Mareşal Al. Averescu - Bd. Ion Mihalache - Str. Buzeşti - Calea Griviţei - Calea Victoriei
• Piaţa Presei Libere - Piaţa Arcului de Triumf - Bd. Mareşal Prezan - Piaţa Charles de Gaulle - Calea Dorobanţilor - Bd. Dacia - Piaţa Romană - Calea Victoriei.

Pentru şoferii care vin din sud, au fost recomandate rutele:

• Bd. I.C. Brătianu - Piaţa Universităţii - Bd. Carol I - Cal. Moşilor - P-ţa. Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Bd. Iancu de Hunedoara - Pasajul Victoriei,
• Bd. I.C. Brătianu - Piaţa. Universităţii - Bd. Carol I - Cal. Moşilor - P-ţa. Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Cal. Dorobanţilor - Piaţa. Charles de Gaulle
• Bd. I.C. Brătianu - Piaţa Universităţii - Bd. Carol I - Piaţa C.A. Rosetti - Str. Dianei - Str. Jean Louis Calderon - Str. Eremia Grigorescu - Piaţa. Lahovari - Cal. Dorobanţilor - Piaţa Charles de Gaulle.

Pentru conducătorii auto care circulă dinspre zona de est a Capitalei, traseele recomandate de poliţişti sunt:

• Şos. Mihai Bravu - Pasajul Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Str. Barbu Văcărescu - Str. Av. Alexandru Şerbănescu - Bd. Aerogării,
• Şos. Mihai Bravu - Pasajul Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Calea Dorobanţilor - Piaţa. Charles de Gaulle
• Şos. Mihai Bravu - Pasajul Bucur Obor - Şos. Ştefan cel Mare - Bd. Iancu de Hunedoara - Pasajul Victoriei - Şos. Nicolae Titulescu.

Pentru cei care vin din vest:

• Calea Crângaşi - Podul Grant - Calea Griviţei - Calea Victoriei,
• Calea Crângaşi - Podul Grant - Calea Griviţei - Bd. Dacia - Piaţa Romană - Calea Dorobanţilor,
• Calea Crângaşi - Podul Grant - Str. Turda - Bd. Mareşal Al. Averescu - Piaţa Arcului de Triumf - Bd. Mareşal Prezan - Piaţa Charles de Gaulle - Calea Dorobanţilor
• Calea Crângaşi - Podul Grant - Calea Griviţei - Str. I.G. Duca - Bd. Al.I. Cuza - Str. Dr. Felix - Şos. Nicolae Titulescu - Bd. Iancu de Hunedoara.

Istoria protestelor de amploare din Capitală

După Revoluţia din decembrie 1989, sindicaliştii au adus în stradă 100.000 de oameni la un miting şi un marş între fostul Parlament şi Preşedinţie. Acţiuni mai mari au avut loc în 1993, 1995 şi 1999, dar nu au fost mai mult de 20.000 de oameni la niciunul din aceste proteste, deşi organizatorii au anunţat 80.000-100.000 de participanţi.

Pe 4 mai 1993, cu o zi înainte de declanşarea unei greve generale, sindicatele şi Guvernul au ajuns la un acord care garanta rezolvarea parţială şi în timp a problemelor ridicate de partenerii sociali, pe care însă confederaţiile "Frăţia", BNS, "Alfa" şi "Univers" au refuzat să îl semneze. Drept răspuns, pe 5 mai "Frăţia" a intrat în grevă generală, celelalte confederaţii amânându-şi acţiunile pentru zilele următoare. După o zi şi jumătate de grevă a sindicaliştilor din "Frăţia", conflictul de muncă a fost suspendat.

Doi ani mai târziu, sindicatele s-au reunit pentru o nouă acţiune. În 1995, sindicatele s-au revoltat ca urmare a deciziei Executivului de a limita creşterile salariale. Cele trei centrale sindicale au avut o vreme o poziţie comună pe durata negocierilor cu Guvernul, dorind să obţină o majorare a salariilor astfel încât puterea de cumpărare a populaţiei să fie de 65% faţă de octombrie 1990. CNSLR-Frăţia obţinuse din partea Guvernului, încă din luna aprilie, o promisiune în acest sens, materializată printr-un acord. Atunci când preşedintele a promulgat Ordonanţa privind condiţiile de creştere a salariilor în anul 1995 la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat. Sindicatele au considerat că acordul nu a fost respectat şi au ameninţat cu proteste.

Prima acţiune comună a sindicatelor din seria celor anunţate în vara lui 1995 a fost o manifestaţie în Bucureşti, pe 15 iunie. Mitingul-maraton a adus însă în stradă mai puţin de 2.000 din cei 100.000 de sindicalişti aşteptaţi de organizatori, astfel că marile centrale s-au aşezat din nou la masa negocierilor cu Executivul.

La sfârşitul lunii mai 1999, toate confederaţiile sindicale au organizat o grevă generală, dar rezultatele au fost mult sub aşteptări: în jur de 10% dintre membrii celor patru centrale sindicale au participat la greva generală, adică un sfert din numărul anunţat de organizatori.

Propunerile sindicaliştilor

În locul reducerii salariilor din sectorul public cu 25%, sindicatele propun o reducere a fondului de salarii, sporuri şi alte plăţi prin acorduri colective la nivel de sectoare sau ramură. În privinţa pensiilor, sindicaliştii propun, în locul reducerii cu 15%, îngheţarea veniturilor. Ei mai spun că ar trebui lărgită baza de impunere la impozitul pe venit şi ar trebui eliminată impozitarea tichetelor de masă.

Companiile cu capital majoritar de stat, explică sindicaliştii, sunt foarte afectate de impozitarea tichetelor de masă, dar şi de reducerea fondului de salarii cu 25%.

Sindicatele nu sunt de acord nici cu desfiinţarea contractelor colective şi propun în schimb introducerea salariului minim garantat de 705 lei. Reprezentanţii sindicatelor sugerează de asemenea stoparea privatizarii marilor companii şi regiilor de stat pe perioada crizei.

În timp ce Guvernul vrea să desfinţeze 9.200 de paturi din spitale, sindicalistii propun doar reducerea cu 5.500. În privinţa celor 150 de spitale pe care guvernul vrea să le închidă, sindicaliştii propun transformarea a 100 din ele în centre de diagnostic şi instituţii de asistenţă socială.

Sunteţi de acord cu solicitările protestatarilor? Răspundeţi mai jos la sondajul REALITATEA.NET