Politica va ţine capul de afiş al lui 2008. Este an electoral. Nu doar în România, ci şi în superputerile lumii Statele Unite ale Americii şi Rusia. România marchează o premieră: pentru prima dată alegerile prezidenţiale nu au loc în acelaşi an cu cele parlamentare.

În iunie, în România ar trebui să fie organizate alegeri locale, iar în noiembrie, românii vor fi chemaţi să-şi desemneze deputaţii şi senatorii. Nu este exclus să alegem şi un nou preşedinte, dacă vor fi declanşate alegeri anticipate. Ideea alegerilor anticipate, organizate simultan cu cele locale, în iunie, a fost avansată chiar de premierul Călin Popescu Tăriceanu, în octombrie 2007.

Alegeri prezidenţiale vor avea loc şi peste ocean. În noiembrie 2008, expiră mandatul de preşedinte al lui George W. Bush. Democraţii şi republicanii îşi vor disputa pe 4 noiembrie fotoliul de la Casa Albă.

De alegeri vor avea parte în 2008 şi ruşii. Consiliul Federaţiei, Camera Superioară a Parlamentului de la Moscova, a decis să-i cheme pe cetăţeni la urne pe 2 martie, pentru alegerea unui nou preşedinte. Aceste alegeri, al patrulea scrutin de la căderea URSS-ului, vor decide cine va fi succesorul lui Vladimir Putin, ales în 2000, reales în 2004. Potrivit actualei Constituţii, Putin nu poate să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. Vladimir Putin a dat asigurări în numeroase rânduri că nu va aduce modificări Legii fundamentale. El a mai spus însă că îşi va păstra... "influenţa". La 1 octombrie 2007, Putin a anunţat că va conduce Partidul Rusia Unită, favorit pentru câştigarea alegerilor.

Alegeri prezidenţiale şi într-un alt stat apărut după destrămarea URSS. Georgia a avut alegeri prezidenţiale pe 5 ianuarie. Preşedintele Mihail Saakaşvili a convocat alegeri anticipate, după ce a reprimat protestele opoziţiei şi a închis postul de televiziune de opoziţie. Preşedintele georgian Saakaşvili a demisionat pe 25 noiembrie 2007 pentru a se înregistra drept candidat pentru alegerile prezidenţiale.