În opinia ministrului Educaţiei, una dintre problemele grave ale sistemului este lipsa de încredere pe care atât elevii, cât şi părinţii acestora, o manifestă faţă de şcoală. Pe de altă parte, Mircea Dumitru a subliniat că soluţia nu este neapărat modificarea repetată a Legii Educaţiei, iar că scopul său pe durata mandatului este mai degrabă "curăţarea terenului" şi "găsirea unei logici".
"De mai mulţi ani luptăm pentru recredibilizarea sistemului de doctorate în România, nu vreau să-mi arog un merit special în această chestiune pentru că e un grup de colegi de la Universitatea din Bucureşti, acum şi la Ministerul Educaţiei, care suntem convinşi de faptul că numai dacă vom păstra această rectitudine morală şi dacă vom crede cu putere în aceste valori, şcoala va putea fi recredibilizată. Pentru că de mulţi ani, şcoala românească se află într-o grea suferinţă şi credem că în momentul de faţă într-adevăr putem face gesturi esenţiale pentru a relansa încrederea oamenilor în şcoală. Fără educaţie, fără şcoală, fără cultură, şansa unei naţiuni nu este foarte mare în istorie. Am avut multe încercări parţial reuşite, parţial eşuate, dar cred că eşecul a fost mai puternic decât reuşita, de a reforma învăţământul de foarte multe ori. De fapt, cred că toate aceste modificări ale legii sunt un simptom pentru dorinţa celor care au făcut modificarea de a îşi aroga acest statut de ctitori sau mari reformatori ai şcolii. Şcoala e un sistem complex, care nu suportă astfel de mişcări bruşte şi nu se dezvoltă într-o modalitate spasmodică. E nevoie de o mişcare pe termen mai lung, de o respiraţie mai aplă. Trebuie ca aceste lucruri să se aşeze, are o anumită inerţie acest sistem, nu trebuie bruscat o dată la un an sau o dată la doi ani", a explicat ministrul.
"Eu nu vin cu mesajul unui reformator, cu atât mai mult cu cât timpul pe care îl am la dispoziţie, mandatul pe care îl am în fotoliul de ministru al Educaţiei, este un mandat care a început în luna iunie şi care se va încheia atunci când vom avea un nou guvern politic în urma alegerilor care sunt deja fixate pentru decembrie. Nu poţi să-ţi propui, dacă eşti un om raţional, ca în această perioadă scurtă de timp să aduci un alt element de reformă adâncă. Ceea ce ne popunem e să curăţim acolo unde se poate terenul şi să găsim o anumită logică, o anumită transparenţă, o anumită predictibilitate care să insufle încredere tuturor actorilor prezenţi la viaţa şcolii. Iar pentru asta am în vedere elevii, profesorii, părinţii - foarte importanţi în această ecuaţie - şi dacă mergem la nivelul învăţământului superior, studenţii şi toată structura academică. Părinţii nu sunt vinovaţi că nu au încredere în instituţie. Cred că sunt multe cauze adânci, profunde ale acestei neîncrederi, multe motive care au alimentat această neîncredere a societăţii în general faţă de şcoală şi am putea să clasificăm aceste cauze: pornind de la faptul că manualele nu au o calitate deosebită, apoi în multe şcoli condiţiile de învăţat nu sunt propice, felul în care sunt normele didactice alcătuite şi felul în care sunt acoperite cu profesorii, unii mai bine pregătiţi, alţii mai puţin; deci, există o mare variabilitate, ceea ce arată că, de fapt, sistemul nu este foarte omogen. Sigur că şi experienţele particulare ale părinţilor, atitudinea uneori de respingere sau mai puţin prietenoasă a şcolii faţă de elevi sau părinţi, toate acestea contribuie. Dar nu cred că e bine să prezentăm totul doar în aceste nuanţe sumbre, în aceste tuşe foarte îngroşate, pentru că ar fi nedrept pentru acele şcoli care produc excelenţă. Pentru că avem astfel de şcoli în toate judeţelă ţării, iar acolo sunt oameni care lucrează. Şi nu este bine pentru moralul acestor oameni să insistăm numai asupra spectelor negative, chiar dacă trebuie să fim lucizi şi oneşti atunci când facem această caracterizare", a adăugat el.
Ministrul Educaţiei: Rezultatele de la BAC, "un eşec al şcolii, nu al elevilor"
În contextul prezentat mai sus, şi rata abandonului şcolar este ridicată în ţara noastră, a mai atras atenţia ministrul Educaţiei. Astfel, dacă în prezent aceasta se află la aproximativ 18%, până în anul 2020 ţinta este scăderea sa până la 12%.
"Abandonul şcolar este foarte ridicat, în momentul de faţă se ridică la 17-18%. Asta înseamnă că acest segment important al populaţiei tinere nu percepe viitorul său, viaţa, cariera viitoare în legătură cu pregătirea şcolară. Şcoala nu reprezintă pentru ei un motor puternic, care să le dea energie, care să le insufle încredere şi care să îi convingă că numai pregătindu-se serios vor putea să aibă o meserie, o viaţă decentă", a arătat Mircea Dumitru.
De asemenea, ministrul a făcut o serie de precizări şi în ceea ce priveşte rezultatele de examenul de Bacalaureat, precum modul de acordare a notelor după depunerea contestaţiilor.
"Am renunţat la regula care impunea ca la recorectarea lucrării la o contestaţie să se poată acorda punctajul numai dacă există cel puţin 50 de sutimi în plus faţă de nota acordată iniţial. Am socotit că nu este drept acest lucru, ci trebuie acordat punctajul meritat de elev, chiar dacă e vorba de 10 sutimi, de 20 sutimi; atâta timp cât această notă contează mai departe pentru alte evaluări sau examene cred că e foarte normal că acorzi acea notă pentru că persoana respectivă a meritat acea notă", a spus el, adăugând că rezultatele de la Bacaluareat sunt "un eşec al şcolii, nu al elevilor".
