”Amenințările și crizele teroriste care au existat deja sunt parte a tabloului de securitate pe care îl luăm în calcul”, a precizat Ministrul Apărării, explicând că prezența militarilor români în Afghanistan are și o funcție de îngrădire a terorismului acolo unde se manifestă el.
”La ora actuală nu mai există granițe pentru teroriști. Nu mai prezintă relevanță distanța geografică. În cazul ISIS, pe măsură ce amprenta sa teritorială se micșorează în Siria și Irak, crește recurgerea la acte teroriste de care teritoriul european nu este scutit. A alege să combați terorismul la el acasă înseamnă să contribui la prevenirea exportului de terorism”, a completat acesta.
Ministrul a afirmat că România se va alătura, în curând, eforturilor coaliției anti-ISIS în Irak prin trimiterea a până la 50 de instructori de forțe speciale și de informații militare - o funcție de combatere și prevenire a terorismului - care vor avea o misiune de instruire a forțelor din Irak pentru a-și executa mai bine aceste misiuni.
”Teorismul în Europa a fost unul dintre subiectele de pe agenda de la Varșovia, discuții rezultate în atribuirea unui rol concret pentru NATO ca alianță în sprijinul eforturilor coaliției anti-ISIS - punerea la dispoziție a unor aparate de culegere de date. Aceasta e misiunea pentru moment pentru NATO în acea regiune”, a adăugat Motoc.
Referitor la semnificația trecerii tancurilor turcești în Siria, ministrul consideră că, la o primă analiză, e un obiectiv - de creare a unei zone-tampon la granița turco-siriană între forțele kurde din Siria și insurgența kurdă din Turcia. ”Este un obiectiv mai vechi urmărit de Turcia. Acum s-au creat condițiile să facă pași în această direcție. Citim una dintre rațiunile pentru această mișcare de reluare a legăturilor cu Rusia și Iran. De asemenea, citim că armata rămâne importantă pentru statul turc și pentru conducerea sa politică, ce are autoritate asupra forțelor armate și, respectiv, că poate îndeplini cu profesionalism misiuni de luptă”, a mai spus Motoc.
Ministrul Apărării susține că privește cu preocupare conflictul din Ucraina. ”Sunt demersuri de reluare a discuțiilor în format Normandia, pentru a determina, în preajma summitului G20 din China, punerea în aplicare a angajamentelor luate în cadrul acordului de la Minsk 2. Recent, am fost parte la parada de 25 de ani de independență a Ucrainei și am văzut ponderea pe care o ocupă îngrijorările de securitate din estul Ucrainei, dar și hotărârea Kievului de a ajunge la o reglementare care să respecte integritatea teritorială, suveranitatea Ucrainei”, a declarat Mihnea Motoc.
În ceea ce privește armata română, ministrul susține că este nevoie de o înzestrare corespunzătoare la nivelul impus de climatul de securitate deteriorat. ”Este un proiect prioritar pentru mine și pentu acest guvern. Au fost ani în șir de subfinanțare, îndeosebi în timpul crizei. Pentru 2016 a fost alocat cel mai mare buget pentru Apărare din ultima vreme. Din acest procent, o pondere importantă - aproape 30% - merge spre înzestrare”, a afirmat acesta.
