"Ca să pot să mă fac înțeles, aș vrea să spun întâi și întâi că acest buget e doar finalizat de Guvernul Cioloș, nu e bugetul Guvernului Cioloș. La un buget se lucrează un an de zile. Sunt miliarde de calcule. Încep să se facă din momentul în care bugetul unui an a trecut prin Parlament. Cam un an se lucrează la aceste calcule. A luat în brațe un buget și cu o seamă de măsuri de relaxare fiscală și de îmbunătățiri salariale. La nivelul comunității economice, sunt discuții aprinse. Sunt analiști economici importanți care protestează împotriva Guvernului că nu a rediscutat pachetul salarial și măsurile fiscale. Mărul discordiei a fost salariul minim care a rămas la 1.050.
Să vedem ce face, e un pariu pe care și l-a asumat în condiții de împrejurări absolut nefavorabile. Este examenul Guvernului Cioloș, pariul lui cu societatea românească și cred că fiecare ministru are un pariu personal. Eu cred că, până la urmă, acest salariu minim va crește și cred că va crește pentru că presiunea e prea mare. Nu cred că Guvernul va rezista acestei presiuni", a declarat Vasilescu.
În acest context, consilierul guvernatorului BNR a punctat faptul că "suntem într-o societate românească care are probleme foarte mari cu puterea de cumpărare".
"Din păcate, tabloul nostru social e cu destui de mulți oameni la vârf foarte bogați, pentru timpul în care ei au putut să se îmbogățească, 25 - 26 de ani. Nu este simplu ce s-a întâmplat la noi și tocmai această tevatură de sus a făcut ca în planul doi, la nivelul clasei sociale, să avem o clasă mijlocie foarte subțire și o clasă în nevoi foarte mare. Puterea de cumpărare e mică și mai e ceva - Produsul Intern Brut însuși e în pericol atunci când salariile sunt mici pentru că PIB-ul are trei componente mari: profitul întreprinderilor (este mic), vine uzura capitalului (și ea se adaugă la PIB) și marea masă a câștigurilor din muncă. Un PIB al României, pentru 20 de milioane de oameni, de 150 de miliarde de euro este modest, foarte modest și salariile mai mari ar putea să participe la creșterea PIB-ului. Din păcate, nu ne lasă productivitatea", a explicat Vasilescu.
"Salariul nu se conjugă nicăieri, în lumea asta, cu prețurile. Raportul e pur statistic pentru a vedea în ce situație se află o societate. În rest, salariul se conjugă cu productivitatea. Nu ai productivitate, nu mărești salariile. Nu mărești salarii, nu crește puterea de cumpărare", a ținut să puncteze Vasilescu.
Întrebat dacă economia românească poate să susțină această majorare, Vasilescu a explicat:
"Aici, însă, privind raportul salarii - productivitate, lucrurile trebuie să le judecăm în condițiile date ale acestei țări. Orice țară când își privește valoarea produsului ei intern se uită la două lucruri (...) trebuie să luăm în seamă productivitatea capitalului și productivitatea muncii. Din păcate, avem probleme și la una și la alta. Productivitatea capitalului nu e foarte generoasă, iar productivitatea forței de muncă a ieșit dintr-o răsfirare aritmetică. Am plecat de la 6.000 firme, în 1992-1994, ieșite din privatizare, acum sunt 700.000. Forța de muncă s-a răsfirat, au fost disponibilizări de personal în multe firme și s-a asigurat un minimum de productivitate. Se vorbește de o creștere a productivității, dar nu atât de importantă încât să susțină veniturile de care avem nevoie în societatea românească pentru a crește bunăstarea și prima treaptă a acestui concept - puterea de cumpărare a populației. Societatea nu poate susține o mai mare putere de cumpărare a populației".
"În condițiile în care se decide creșterea salariului minim, Guvernul trebuie să își implementeze această realitate în cealaltă realitate - a bugetului țării și să vadă cum se descurcă cu cele trei tipuri de deficite pentru că aici este problema. Problema e cu piețele externe pentru că deficitul nu se acoperă decât cu împrumuturi, în special cu cele de pe piețele externe (...) dobânda cine o plătește? Poporul român", a conchis Vasilescu.
