Asigurarea unei anumite autonomii în cazul persoanelor suferind de paralizie este obiectivul echipei BrainGate2, formată din cercetători de la Brown University, Massachusetts General Hospital, Stanford University şi Providence VA Medical Center din Statele Unite ale Americii.
De foarte mulţi ani, aceştia încearcă să creeze o interfaţă ambiţioasă, capabilă să descifreze activitatea cerebrală a bolnavilor pentru ca aceştia să poată controla dispozitive care să îi ajute la comunicare şi mişcare.
Cele mai recente teste au avut ca subiecţi două persoane suferind de scleroză laterală amiotrofică (maladia Charcot), care au reuşit să utilizeze această interfaţă, iar rezultatele lasă să se întrevadă noi perspective în acest domeniu de cercetare.
Pentru a reuşi o astfel de performanţă, cercetătorii au implantat în cortexul motor al voluntarilor, în vârstă de 50 de ani, câte o reţea de electrozi. Subiecţii au fost apoi rugaţi să îşi imagineze o mişcare prin care să deplaseze cursorul pe ecranul unui computer până la o anumită ţintă.
În timpul experimentelor, dispozitivul a înregistrat simultan semnalele trimise de partea creierului care controla mişcările şi a retransmis informaţiile către computer pentru a efectua sarcina respectivă.
Rezultatele acestui studiu, prezentate în revista Nature Medicine, sugerează că noua generaţie de "proteză cerebrală" funcţionează nu numai satisfăcător, ci şi de două ori mai rapid decât versiuni precedente.
Un astfel de experiment a fost realizat cu succes şi în 2011, pe o pacientă tetraplegică, Cathy Hutchinson, care a reuşit să acţioneze un braţ robotizat cu ajutorul unei reţele de electrozi implantată în creier. De la acel moment, dispozitivul a fost îmbunătăţit.
Potrivit specialiştilor, prototipul se apropie din ce în ce mai mult de o versiune potenţial utilizabilă de persoane cu handicap, în mod autonom.
