1 EUR= 4.2817 RON 
Feedback
Publicaţia Nezavisimaia Gazeta scrie în numărul său de vineri că preşedintele român Traian Băsescu a anunţat că în urma vizitelor sale în Ucraina, Republica Moldova, Azerbadjan, Georgia şi Turcia vor fi elaborate propuneri pe care le va prezenta UE şi NATO pentru reglementarea conflictelor îngheţate.
Teama de o eventuală reeditare a scenariului din Osetia de Sud pare să-şi facă loc nu doar la Chişinău şi Tiraspol. Preşedintele Ucrainei, la întâlnirea sa cu colegul român, şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la o eventuală reeditare a situaţiei din Osetia de Sud în alte zone.
Directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, a declarat pentru Nezavisimaia că, având în vedere viteza cu care s-a pregătit vizita preşedintelui român la Chişinău, se pare că ea a fost iniţiată nu doar de Bucureşti. În opinia lui Barbăroşie, preşedintele României poate fi considerat drept mesager al UE, NATO şi SUA - liderul moldovean Vladimir Voronin, care nu s-a împăcat prea bine cu colegul român, a acceptat să-l primească imediat, deoarece a fost rugat să facă asta. "Au fost telefoane nu doar de la Bucureşti, dar şi din capitale mai îndepărtate", spune politologul moldovean citat de cotidianul rus. El susţine că Occidentul are toate motivele de îngrijorare: "Moscova aştepta demult un pretext pentru a intra cu trupe în Osetia de Sud şi Saakaşvili i-a dat acest pretext". Iar pe fundalul evenimentelor din Osetia de Sud, Chişinăul se teme de provocări.
Potrivit lui Barbăroşie, în capitala moldoveană se fac calcule - cam de cât timp ar avea nevoie cele 18 tancuri transnistrene pentru a ajunge la Chişinău. Şi se constată că nu de foarte mult - 30-40 de minute. O altă întrebare la ordinea zilei este dacă armata moldoveană se va putea opune unui atac. Răspunsul este negativ, potrivit lui Arcadie Barbăroşie, citat de Nezavisimaia Gazeta.
Şeful diplomaţiei transnistrene susţine la rândul său că şi Tiraspolul se teme de provocări din partea Moldovei. "Nu avem nici resurse, nici necesitate de a lupta", a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta ministrul de Externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebciak. Dar se fac simţite îngrijorări în legătură cu o eventuală escaladare a situaţiei. Şi acestea se bazează în primul rând pe lipsa unei poziţii clare a conducerii Republicii Moldova pe marginea evenimentelor din Caucaz. Moldova s-a limitat doar la a semna declaraţia UE care chema părţile în conflict la încetarea focului şi retragerea trupelor, dar Chişinăul, spune Iastrebciak, nu a condamnat Georgia pentru agresiunea împotriva Osetiei de Sud. În plus, Moldova se pronunţă pentru schimbarea formatului de pacificare, lucru confirmat de preşedintele Voronin şi la întâlnirea cu preşedintele român. Voronin a vorbit despre nevoia de a atrage UE în reglementarea transnistreană. La Tiraspol acest lucru este perceput ca o încercare de a elimina Rusia din negocieri. MAE transnistrean a anunţat un moratoriu pentru toate contactele cu puterea de la Chişinău, ceea ce a făcut mai puternice argumentele preşedintelui României la întâlnirile de la Chişinău şi în alte capitale vizitate, scrie Nezavisimaia Gazeta.
Preşedintele României însă a fost de părere că repetarea evenimentelor din Osetia de Sud în Transnistria este puţin probabilă, potrivit Nezavisimaia Gazeta.
Se pare că teama în aceste zile este caracteristică nu doar Chişinăului şi Tiraspolului. La Kiev, dacă e să judecăm după comportamentul lui Iuşcenko, de asemenea nu sunt excluse scenarii militare, de exemplu în Crimeea, mai scrie cotidianul rus. Victor Iuşcenko a propus, potrivit publicaţiei ruse, să fie începută o "dezgheţare urgentă a conflictului transnistrean".
La Kiev nu toată lumea este de acord cu declaraţiile preşedintelui ucrainean. Deputatul Radei Supreme din partea Partidului Regiunilor, Vasili Hara, a declarat publicaţiei ruse că aceste conflicte îngheţate "nu trebuie dezgheţate, ci soluţionate". El a mai spus că cel mai important acum este să nu fie provocată Crimeea, iar Kievul trebuie să înţeleagă că pe peninsulă sunt oameni care indiferent de paşaport se consideră ruşi şi chiar ţin cu selecţionata Rusiei la Olimpiadă.
Mihail Pogrebenski, directorul Centrului de studii politice şi conflictologie de la Kiev, susţine că partea ucraineană în trecutul nu foarte îndepărtat a avut o influenţă mare în procesul de reglementare transnistreană - atunci când stătea pe poziţii ucrainene. "Avem interese mari în Transnistria, o treime din populaţie sunt etnici ucraineni, sunt şi mulţi cetăţeni ai Ucrainei, există şi afaceri ucrainene. Dar de la o vreme, Kievul a abandonat poziţia de apărare a propriilor interese şi a devenit de facto un instrument de realizare a intereselor UE", a declarat expertul pentru Nezavisimaia Gazeta.
