S-au împlinit şase ani de la retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului. Operaţiunea a pus capăt celor 18 ani de ocupaţie a sudului ţării, justificată de autorităţile de la Tel Aviv prin raţiuni de securitate privind statul evreu. Libanul a adăpostit, în timp, peste 300 de mii de palestinieni, inclusiv membri ai Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, condusă de Yasser Arafat.

Pentru a pune capăt tirurilor cu rachete lansate din sudul Libanului de militanţii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei asupra nordului Israelului, statul evreu a declanşat, la 6 iunie 1982, operaţiunea Pace în Galileea.

În scurt timp, forţele israeliene au ocupat Libanul până la nord de Beirut. Miliţiile creştinilor maroniţi au profitat de contextul creat de invazia israeliană şi au masacrat sute de palestinieni din taberele de refugiaţi de la Sabra şi Shatila. De masacru a ştiut şi ministrul israelian al apărării din acea vreme, Ariel Sharon.

Retragerea militanţilor Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei s-a petrecut la 20 august 1982, sub protecţia unei forţe internaţionale conduse de Statele Unite. Haosul instaurat în această ţară sfâşiată de războiul civil dintre cele 40 de facţiuni rivale a determinat intervenţia Ligii Arabe, care a mediat realizarea acordului de la Taif, în 1989.

Acest document a marcat primul pas spre încheierea războiului civil din Liban şi a creat cadrul privind viitoarea retragere a forţelor siriene din această ţară. Israelul a menţinut o prezenţă militară substanţială în sudul Libanului, unde a avut de înfruntat un nou adversar: mişcarea şiită pro-iraniană Hezbollah, creată în 1982, care beneficia şi de sprijinul Siriei. Campania de atentate şi atacuri organizată de Hezbollah asupra armatei israeliene a dus la retragerea acesteia până la 23 mai 2000.