Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a realizat o analiză prin care arată că universitățile percep taxe aberante de la viitorii studenți, care nu justifică valoarea costurilor serviciilor pe care le oferă.
Lipsa serviciilor de consiliere și orientare de calitate din liceu îi face pe mulți absolvenți să nu aibă o opțiune clară cu privire la facultatea la care își doresc să se înscrie și aleg să își depună dosarele la mai multe facultăți, pentru a preungi perioadă în care se pot decide. Acest lucru este speculat de universități, care percep taxe de admitere (sau înscriere) generoase pe care candidații trebuie să le plătească pentru a fi luați în considerare în procesul de admitere.
Absurditatea valorii acestor taxe este demonstrată și de diferențele foarte mari dintre aceste taxe percepute de diferite universități – de la 50 de lei (pentru anumite specializări de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava) până la peste 300 de lei (Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, anumite specializări de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza„ din Iași și Universitatea din București), cea mai mare taxă fiind percepută de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (350 de lei).
Deși înmatricularea studenților în registrele facultăților este un proces cu costuri infime, unele universități nu se mulțumesc cu taxa pe care o percep pentru admitere, ci cer și o taxă de „confirmare” pentru ca studenții admiși să fie înmatriculați (numită și taxă de înmatriculare la unele universități). Deși există unele universități care nu consideră justificată o astfel de taxă (Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca”), există totuși un număr mare de universități care percep astfel de taxe, care pot ajunge de la 25 de lei (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, unele specializări de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași) la câteva sute de lei, cea mai mare fiind din nou la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași – 250 de lei.
Deși statul asigură plata costurilor de școlarizare pentru studenții care intră pe un loc la buget, aceștia nu sunt scutiți de plata taxelor de admitere sau a celor de confirmare, acolo unde există. Prin urmare, indiferent de veniturile pe care le are familia sau de eforturile pe care un tânăr le-a depus pentru a intra pe unul din locurile la buget din universitate, acesta este nevoit să scoată câteva sute de lei din buzunar dacă vrea să devină student.
În plus, diverse universități din țară percep taxe diferite, deși planurile de învățământ sunt aceleași sau asemănătoare. Facultate de Drept poate costa de la 1600 de lei (Universitatea Româno-Germană din Sibiu) până la 3600 de lei (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), Facultatea de Științe Economice poate costa de la 2000 de lei (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, ” Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad) la 3500 de lei (Academia de Studii Economice din București), Facultatea de Medicină de la 4800 de lei (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) până la 9000 de lei (Universitea „Carol Davila” din București), iar Facultatea de Automatică și Calculatoare de la 1900 de lei (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad) până la 4000 de lei (Universitatea Politehnica din București).
„Trăim vremuri în care a fi student a devenit un lux pe care nu oricine și-l permite. Încă din primele zile de studenție suntem bombardați cu fel de fel de taxe despre care nu știam și a căror valoare nu o putem înțelege. Mai târziu, ajungem la facultate și ne dăm seamă că astfel de taxe există și în timpul anului universitar, doar că ele poartă alte nume: taxe de bibliotecă, taxe de eliberare a actelor de studiu, taxe pentru adeverințe, taxe de rulment sau garanție la cazare, taxe obligatorii pentru cantină și așa mai departe. Din păcate acest lucru îi face pe foarte mulți studenți să abandoneze studiile în lipsa unui sprijin financiar consistent din partea familiei sau pentru că se văd nevoiți să se angajeze și nu mai au timp suficient să dedice studiului. Sperăm ca universitățile să conștientizeze că nu buzunarele studenților sunt soluția la subfinanțarea cronică a educației din România. Numărul de studenți din România s-a înjumătățit în ultimii 5 ani de zile, iar rata de abandon universitar a ajuns la 40%, sperăm ca cifrele acestea să însemne ceva pentru Ministerului Educației pentru că așteptăm de prea mult timp măsuri ferme pentru sprijinirea educației și a tinerilor cu potențial, măsuri fără de care viitorul României pare sumbru", a explicat Vlad Cherecheș, Vicepreședinte Educațional ANOSR.
