"Retorica s-a schimbat. In mod radical. Cazul Ucraina a fost, in fine, definit. Ca stare de razboi. Iar excelenta sa, presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, a recunoscut fatis: „Omuletii verzi, care au invadat Ucraina, inainte de anexarea Crimeei, mi-au apartinut”. Ceea ce inseamna ca si ceilalti omuleti verzi, care bantuie prin statul ucrainean, sunt tot proprietatea domnului Vladimir Putin. Dar schimbarea de retorica merge mai departe. Si ne intoarce la criza rachetelor din 1962. Din nou, trebuie sa ne intrebam: cat de amenintata este Romania?
Daca analizam situatia la cald, in ceea ce ne priveşte pe noi romanii, ea ar putea fi inspaimantatoare. In sensul ca: unul - avem de-a face cu un razboi in toata regula la granitele noastre. Si doi: acest razboi este provocat de cea mai periculoasa putere militara din Europa. Federatia Rusa. O Rusie care, niciodata in istorie, nu a fost amabila cu Romania. Dimpotriva. Aceeasi Rusie care a creat enclavele din Transnistria, o zona care, oricand, poate fi incalzita pana la temperatura razboiului si care inca face manevre extreme de periculoase, in Republica Moldova. Si trei: in mod explicit, Rusia anunta revenirea la starea cea mai grava a pacii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Si ne trimite inapoi la criza rachetelor din 1962. Atunci omenirea a fost la un pas de un cataclism nuclear. Astazi, Rusia anunta, cu subiect si predicat, chiar prin vocea lui Putin, ca pentru a-si apara interesele, nu va ezita sa foloseasca, in plan regional, adica in Ucraina, arma nucleara. Si patru: aceeaşi Rusie anunta ca interceptorii vor fi numarati ca arme ofensive. Deci, in conceptia Kremlinului, Deveselu reprezinta, nu o complexa instalatie de aparare, ci un dispozitiv ofensiv. Prin urmare, se va numara printre tinte. Printre tintele posibile ale unui razboi nuclear regional. Si, in fine, cinci: prin tot ceea ce se intampla, tratatul Statelor Unite ale Americii - Rusia, prin care cele doua superputeri nucleare au convenit si s-au angajat sa nu foloseasca primele, niciodata, arma nucleara, este aruncat in aer. Omuletii verzi se dezlantuie.
Argumentele de mai sus ar trebui sa fie inspaimantatoare pentru romani. Mai ales daca luam in calcul faptul ca, suntem tradati si din interior si din spatele frontului. Din interior, de miscarile secuilor si, de acum, si ale maghiarilor nesecui, care solicita, oficial, autonomia. Iar din spate, de catre Ungaria, care este din ce in ce mai activa, deschizand un ciudat front pro-rusesc si anti-romanesc. In paranteza fie spus, bomboana pe coliva ar fi pusa prin numirea, in aceste circumstante, a lui Mihai Razvan Ungureanu ca sef al Serviciului de Informatii Externe. Si, totusi, in Romania este liniste. De ce?", scrie Sorin Roşca Stănescu.
