La cinci ani de la privatizarea IPRS Băneasa, Curtea de Conturi publică un raport care confirmă dezvăluirile făcute de presă în legătură cu această tranzacţie controversată.

AVAS, condusă la acea vreme de Ovidiu Muşetescu, a favorizat firma mamei lui Omar Hayssam. Practic, AVAS a acceptat un preţ de trei ori mai mic decât cel din ofertă pentru o firmă care nu a prezentat nici o garanţie legală.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, anunţul de privatizare a fost publicat numai în ziarele naţionale, deşi se adresa şi investitorilor strategici externi. SC Ogharid Trading Co Siria a fost selectată deşi a prezentat documente false cu conţinut diferit în ceea ce priveşte obiectul de activitate. AVAS a acceptat să acorde facilităţi care nu erau cuprinse în dosarul de prezentare şi care trebuiau duse la îndeplinire de Guvern. De exemplu, Executivul ar fi urmat să emită acte normative prin care societatea să beneficieze de înlesniri la plată sau ca 150 de salariaţi disponibilizaţi să beneficieze de plăţi compensatorii.

De asemenea, Curtea de Conturi constată că prin clauzele stabilite AVAS a amânat privatizarea efectivă şi a dat posibilitatea cumpărătorului să nu îşi realizeze obligaţiile asumate. Mai mult, evaluatorul nu a fost stabilit de AVAS ci de IPRS Băneasa care a încredinţat-o unei societăţi abia apărute în piaţă. Aceasta a subevaluat valoarea IPRS şi a celor 10 hectare de teren.

Ovidiu Muşetescu nu a putut fi contactat pentru a comenta acuzaţiile din raportul Curţii de Conturi.

Contractul de vânzare-cumpărare a Întreprinderii de Piese Radio şi Semiconductoare Băneasa, încheiat în septembrie 2003, a fost reziliat în 2005, iar anul trecut contractul a fost anulat în instanţă. AVAS a anunţat că reia privatizarea. Parchetul a început în 2005 urmărirea penală împotriva lui Omar Hayssam şi a mai multor angajaţi ai AVAS care ar fi prejudiciat statul cu aproximativ trei milioane de euro în această afacere.