Imaginile radar din timpul misiunii Cassini-Huygens întăresc predicţiile că sub crusta groasă de gheaţă de pe Titan, satelitul planetei Saturn, ar exista rezerve de apă lichidă.

Dacă acest lucru este confirmat, atunci Titan deţine sursa vieţii - apa şi moleculele organice.

Anul 2004 a reprezentat începutul misiunii Cassini, când la o primă observaţie s-a crezut că suprafaţa era acoperită în totalitate de un strat gros de hidrocarburi. În momentul în care naveta a schimbat poziţia radarului către lună, în 2004, şi când sonda Huygens a fost lansată un an mai târziu, a fost descoperită o nouă imagine. S-a constatat că suprafaţa era tare, cu forme geologice sub formă de dune, canale şi cratere traversate de "râuri" vaste.

Ultimele cercetări pe Titan aruncă o nouă privire asupra acestor elemente, iar spre surprinderea cercetătorilor de la NASA, formele geologice nu se mai află unde ar fi trebuit.

Datele sugerează că modificările sezonale ale rotirii satelitului nu pot exista decât dacă sub crusta solidă ar exista un ocean lichid.

Cercetătorii, conduşi de Dr. Ralph Lorenz de la Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory, SUA, spun că aceste predicţii pot fi verificate în misiuni ulterioare pe Titan.

"Nu ar fi imposibil de crezut că pe Titan ar putea exista surse de energie, poate energie geotermală, cum avem pe Pământ la fundul oceanelor", a declarat John Zarnecki, profesor de Ştiinţa Spaţiului, la Open University, din Marea Britanie.

Titan este a doua lună ca mărime din Sistemul Solar, după satelitul lui Jupiter, Ganymede.

Observaţiile din trecut subliniau că Titan se aseamănă Pământului, în perioada sa de la început, mai ales în ceea ce priveşte componenţa atmosferei. Singura diferenţă este reprezentată de temperaturile extrem de scăzute de lângă Saturn.

Sursa: bbc.co.uk