Românii din mediul rural care se împrumută, cu greu reuşesc să-şi achite datoriile. Este concluzia Barometrului rural 2007 realizat de Agenţia pentru strategii guvernamentale. Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre cei care au luat bani de la bănci sau cunoştiinţe în urmă cu 2 ani, încă mai plătesc rate.

Frigidere, maşini de spălat sau orice alt aparat de uz casnic. Sunt bunurile pentru care mai mult de jumătate dintre români au luat bani cu împumut. De asemnea, investiţia în casă a fost un motiv întemeiat pentru 11 la sută dintre cei intervievaţi de a face un credit.

Cei care au ales să folosească banii împrumutaţi pentru a pune pe picioare o afacere sunt în procent foarte mic, de 2 la sută, dar sunt în mare parte persoane cu studii superioare. Statisticile arată că de la un an la altul românii preferă să se împumute în orice altă monedă decât în leu. Motivul este simplu: creditele în monedă naţională sunt cu 2 - 3 procente mai scumpe decât cele în valută.

Cei mai mulţi dintre cei care se împumută în monedă străină nu iau însă în calcul riscul valutar. Astfel, mulţi dintre aceştia se trezesc că nu mai pot plăti ratele la bănci. Datele Biroului de Credit arată că cei mai mulţi restanţieri la instituţiile financiare sunt bucureştenii, urmaţi de locuitorii judeţului Constanţa şi Prahova.

Recordul la numărul de restanţe bancare îl deţine o femeie care are în total 27 de datorii la 16 instituţii financiar bancare. În schimb cea mai mare datorie, ca sumă, o are un bărbat care trebuie să restituie aproximativ 79 de mii de euro. Este şi motivul pentru care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îi îndeamnă pe bancheri să împumute populaţia în moneda în care primeşte veniturile. Astfel, banca este scutită de riscul de a rămâne fără banii împumutaţi, iar românii scapă de povara unor rate mărite, pe care oricum îl achită cu greu.