Cutremurul de pe scena politică produs în urma scandalului Norica Nicolai a zguduit o serie de instituţii din România. Unda de şoc s-a propagat de la partidele politice, la Parlament, de la Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţii non-guvernamentale şi până la grupurile parlamentare din legislativul de la Bruxelles.

Scandalul Norica Nicolai a grupat rapid liderii principalelor formaţiuni parlamentare în două tabere: liberalii, social-democraţii, udemeriştii şi chiar şi peremiştii au făcut front comun în jurul premierului Tăriceanu, în vreme ce democrat-liberalii i-au luat apărarea preşedintelui Băsescu.

Au venit apoi semnale de alarmă de la Parlamentul European. Eurodeputatul PPE Markus Ferber a declarat că justiţia românească a avut, în ultima perioadă, prea mulţi miniştri, în timp ce vicepreşedintele PES, Hannes Swoboda, a afirmat că imaginea României se deteriorează din cauza certurilor politice.

A urmat publicarea mapei profesionale a Noricăi Nicolai. Preşedintele CSM a reacţionat şi a declarat că mapele profesionale ale magistraţilor pot fi consultate numai de către titularii lor şi că nu mai pot fi date publicităţii. Asta însă abia după ce a fost făcut public şi trecutul profesional al fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei.

O altă instituţie implicată în scandal a fost Comisia parlamentară de control a SRI. Preşedintele comisiei, liberalul Radu Stroe, a cerut atât Serviviului Român de Informaţii, cât şi CNSAS să precizeze dacă există elemente de natură să afecteze numirea Noricăi Nicolai în fruntea Ministerului Justiţiei. Solicitarea i-a enervat pe membrii CNSAS, pentru că trecutul Noricăi mai fusese verificat de trei ori şi nu s-a găsit nicio urmă de colaborare cu Securitatea.

Unda de şoc a sesismului politic a atins şi Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse, care i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu o scrisoare deschisă prin care atrăgea atenţia că refuzul de numire a senatoarei Norica Nicolai în funcţia de ministru de Justiţie poate fi interpretată ca un act de discriminare.

O altă instituţie care ar putea fi implicată în lupta orgoliilor dintre palate este Curtea Constituţională pe care liberalii ameninţă că o vor sesiza.