Magistraţii Curţii Constituţionale au admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Băsescu privind neconstituţionalitatea unor articole din Legea votului uninominal adoptată de Parlament prin procedura angajării răspunderii de către Guvern.

Băsescu atacase la Curte articolele referitoare la introducerea listei naţionale de rezervă, semnalând faptul că aceasta deschide posibiltatea ca în Parlament să ajungă oameni care nu au primit votul alegătorilor. Potrivit Legii, în cazul în care un partid câştigă majoritatea colegiilor uninominale, repartizarea se va face şi în baza unei liste de rezervă, listă care nu este însă supusă votului, ci doar afişată în secţiile de votare.

Preşedintele Traian Băsescu a contestat, pe 21 noiembrie, la Curtea Constituţională articolul 29 din Legea votului uninominal iniţiată de ProDemocraţia şi asumată de Guvern, articol care introduce lista naţională suplimentară şi care, potrivit şefului statului, contravine articolului 62, alin. 1 din Constituţie.

Articolul 29 din proiectul ProDemocraţia prevede că, în cazul în care un partid câştigă peste 50% din mandate în urma votului uninominal în colegii, repartizarea celorlalte mandate se face prin aşa-zisa listă naţională de rezervă, în funcţie de ponderea partidelor la nivel naţional. Constituţia stipuleză la articolul 62, alin. 1 faptul că Senatul şi Camera Deputaţilor sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

În toate ieşirile publice pe tema uninominalului, şeful statului a criticat existenţa unei liste naţionale afişată "la gazeta de perete", în secţiile de votare, care, în opinia sa, încalcă principiul votului direct. Nu este constituţional şi posibil ca parlamentarii să fie aleşi printr-un vot indirect, printr-o listă de pe care lipseşte o ştampilă, a explicat şeful statului.

Ulterior, Băsescu a trimis o completare la sesizarea iniţială, prin care atrage atenţia asupra unei alte posibile încălcări a Constituţiei, întrucât un articol din Legea uninominalului prevede declanşarea alegerilor anticipate parlamentare în cazul reorganizării administrativ-teritoriale, dispoziţie ce nu se regăseşte în legea fundamentală.