Acest document ambiţios, la care s-a ajuns după zece zile de negocieri, uneori tensionate, a fost adoptat într-o sesiune plenară, desfăşurată în centrul de conferinţe de pe stadionul Croke Park din capitala Irlandei. "
Convenţia interzice utilizarea, fabricarea şi stocarea de arme cu submuniţii şi va fi semnată oficial, printr-o ceremonie care va avea loc la Oslo, la 2-3 decembrie, apoi textul va trebui ratificat de către toate ţările semnatare.
Acordul cu privire la acest text ambiţios a fost salutat atât de guverne, cât şi de asociaţii, chiar dacă absenţa marilor ţări care produc şi folosesc bombe cu submuniţii, precum Statele Unite, China, Rusia, Pakistan sau Israel a ridicat semne de întrebare cu privire la eficienţa reală a documentului.
ONG-urile speră totuşi ca textul să aibă aceeaşi valoare istorică precum Convenţia de la Ottawa, care a interzis minele antipersonal în 1997.
Joi, Statele Unite s-au distanţat de acest tratat, explicând că au existat "dezacorduri tactice" cu privire la modalitatea de a proceda. Tom Casey, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a declarat că, pentru Statele Unite, acordul încheiat miercuri la Dublin de cele 111 ţări "nu schimbă cu nimic".
Armele cu submuniţii sunt concepute pentru a dispersa sau elibera explozibili care se răspândesc până la câteva sute de metri în zona vizată. Între 5% şi 30% dintre aceste elemente nu explodează şi ameninţă populaţia ţărilor în care au fost folosite - Laos, Bosnia, Irak, Afganistan sau Liban.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M