Mai mulţi romi au pichetat astăzi timp de o oră Prefectura Timiş. Ei susţin că sunt discriminaţi de autorităţile române şi că nu se simt protejaţi în afara graniţelor ţării.

La protest şi-au anunţat prezenţa 100 de persoane, dar au venit doar 20.

"Ne aflăm ca să protestăm şi să arătăm că etnicizarea acestui conflict nu are importanţă, sau de fapt, nu toţi romii sunt infractori. Ne aflăm aici cu reprezentanţii intelectualităţii rome", a susţinut Redi Leonard, organizator.

Romii s-au declarat deranjaţi de remarca ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, privind deportarea în Egipt a celor care ne fac de râs.

Totodată, ei au vrut să atragă atenţia că nu sunt infractori şi cer să nu fie judecaţi toţi după faptele unei singure persoane.

Primul conflict intre români şi romi a avut loc în 1990, în comuna constănţeană Mihail Kogalniceanu. 35 de case au fost incendiate atunci. Un an mai tarziu a urmat episodul Bolintin, in judetul Giurgiu.

Cel mai sângeros conflict a fost însă cel din Hadăreni, Mureş, din 1993, unde patru persoane şi-au pierdut viaţa. Totul a început după ce un român ar fi fost omorât de un etnic rom.

Nici Capitala nu a scăpat de scandaluri. Anul trecut, aproximativ 200 de romi au protestat în cartierul Ferentari, după ce Electrica le-a tăiat curentul din cauza datoriilor. Locuitorii au aruncat cu pietre în forţele de ordine, au dat foc la mobilier în stradă şi au spart geamurile maşinii de pompieri.

O altă confruntare a avut loc în luna august anul acesta, între maghiarii şi rromii din comuna braşoveană Apaţa. Supăraţi că romii le fură recoltele de pe câmp, maghiarii au ieşit în stradă, hotărăţi să-şi facă singuri dreptate. Probleme apar şi între clanurile de romi. Pentru că nu s-au putut decide asupra unui singur conducător, romii s-au împarţit în două tabere. Pe de o parte sunt susţinătorii regelui Cioabă, iar de cealaltă parte cei care îl sprijină pe Iulian Rădulescu, autoproclamat împărat al romilor de pretutindeni.